Administraţia Prezidenţială a publicat, miercuri, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 în care se arată că, dacă vocea României nu este încă la înălţimea dimensiunii reale a ţării noastre, cu precădere la scara regiunii, este şi pentru că evoluţia societăţii şi a economiei româneşti a devansat, adesea substanţial, adaptarea instituţiilor naţionale la noile realităţi. În pofida ezitărilor şi a sincopelor, România se găseşte azi în pragul maturităţii naţionale şi statale depline, pregătită potenţial să îşi soluţioneze vulnerabilităţile şi să utilizeze optim oportunităţile naturale şi istorice de care dispune, se menţionează în document.
”Valorile şi principiile fundamentale ale ţării noastre avute în vedere în cadrul „Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” au un rol crucial în definirea intereselor şi a obiectivelor naţionale de securitate, deoarece au la bază respectarea Constituţiei României şi a unui sistem de valori identic cu cel împărtăşit de celelalte state membre ale UE şi NATO. Valorile şi principiile definesc cadrul predictibil în care se vor desfăşura eforturile statului român în domeniul securităţii. Aceste valori şi principii corespund identităţii naţionale a poporului român în evoluţia sa istorică, ca urmare a opţiunii democratice, europene şi euroatlantice asumate de cetăţenii României şi de statul român”, arată documentul.
Strategia are la bază următoarele principii: preeminenţa interesului naţional, responsabilitate cetăţenească, politică şi instituţională supremă; implicarea cetăţenilor în eforturile de asigurare a securităţii naţionale şi angajamentul coordonat al instituţiilor de stat, ca parte a abordării integrate la nivelul întregului guvern; independenţa solidară, care se reflectă în preferinţa pentru acţiunea în cooperare cu aliaţii şi partenerii României, precum şi disponibilitatea de a acţiona independent când realitatea interesului naţional o impune; abordarea pro-activă, în sensul urmăririi continue a evoluţiilor şi luării din timp a tuturor măsurilor necesare, cu anticiparea şi, pe cât posibil, prevenirea evoluţiilor defavorabile; eficienţa, privită în termeni de acţiune promptă sau preventivă, utilizând capacităţile pregătite din timp; pragmatismul, ca modalitate de concentrare asupra îndeplinirii eficiente a obiectivelor, în paralel cu respectarea neabătută a valorilor asumate; continuitatea, în raporturile cu aliaţii şi partenerii externi şi în ceea ce priveşte angajamentele asumate de România; predictibilitatea, văzută din perspectiva continuităţii cu abordările strategice de până în prezent şi cu ajustările necesare determinate de evoluţiile recente ale mediului internaţional de securitate; onestitatea, care pune relaţia stat – cetăţean într-un registru de normalitate, printr-o abordare a instituţiilor: bazată pe moralitate, cinste, corectitudine şi integritate; care să conducă la restabilirea şi întărirea încrederii populaţiei în autorităţi”.
Potrivit Strategiei, ”în plan economic, dezvoltarea României poate fi afectată de tendinţele globale şi regionale tot mai evidente de restricţionare a comerţului liber şi limitare a accesului la resurse, coroborate cu proliferarea acţiunilor de coerciţie economică şi război tarifar, dar şi cu un nivel prea ridicat al corupţiei şi al criminalităţii economice”.
După adoptarea Strategiei, pe baza dialogului consolidat şi a coordonării interinstituţionale, Departamentul Securităţii Naţionale din Administraţia Prezidenţială va elabora Planul de implementare a acesteia, care va fi supus spre aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
”Evaluarea modului de implementare a direcţiilor de acţiune incluse în Strategie se va realiza anual sau ori de câte ori situaţia o impune, pe baza unei analize - fundamentate pe informaţiile colectate în cadrul unui proces de monitorizare - care va include şi recomandări privind realizarea şi adaptarea acţiunilor ulterioare”, menţionează documentul.
În document, corupţia şi lupta împotriva corupţiei sunt menţionate explicit. De asemenea, China este menţionată în document doar o singură dată, în timp ce Federaţia Rusă şi Rusia sunt menţionate de 15 ori.
„Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” identifică cu realism ameninţările şi riscurile actuale sau probabile de securitate, dar şi oportunităţile care ar permite ţării noastre să ofere cetăţenilor ei încă mai multă siguranţă personală, securitate comunitară şi, corelativ, prosperitatea la care aspiră în mod legitim.
”Conceptul-cheie al „Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030”, independenţa solidară, se naşte deopotrivă din analiza lucidă a actualităţii şi dintr-o viziune pe termen mediu cu privire la ţara noastră. La peste două decenii de la integrarea în NATO şi la 18 ani de când a devenit membră a UE, fructificând beneficiile acestor procese integrative, România se prezintă azi ca o ţară mai sigură de sine, de propriile capacităţi şi de propriul potenţial. Dacă vocea României nu este încă la înălţimea dimensiunii reale a ţării noastre, cu precădere la scara regiunii, este şi pentru că evoluţia societăţii şi a economiei româneşti a devansat, adesea substanţial, adaptarea instituţiilor naţionale la noile realităţi. În sensul de mai sus, independenţa solidară este rezultatul câtorva procese obiective: creşterea puternică a economiei naţionale, inclusiv a capacităţii ei de a se proiecta investiţional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic, precum şi de către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională a unei experienţe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a aşteptărilor şi a exigenţelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituţiilor publice şi macrosistemelor critice performanţe compatibile cu un stat modern şi dezvoltat. Toate aceste linii evolutive indică o nouă realitate: în pofida ezitărilor şi a sincopelor, România se găseşte azi în pragul maturităţii naţionale şi statale depline, pregătită potenţial să îşi soluţioneze vulnerabilităţile şi să utilizeze optim oportunităţile naturale şi istorice de care dispune”, arată documentul.
Potrivit Strategiei, dacă România poate avea azi ambiţii mai mari este pentru că a beneficiat - şi continuă să o facă - de avantajele apartenenţei la NATO şi UE.
”România de azi s-a născut şi prin fructificarea avantajelor de neînlocuit ale apartenenţei la două dintre formatele cele mai prestigioase pe plan global. Nu este deloc un paradox că, alături de procesele amintite în paragraful anterior, apartenenţa la NATO şi UE a creat condiţiile pentru trecerea la acest nou concept strategic pentru România: independenţa solidară. Prin manifestarea loială a solidarităţii cu aliaţii şi partenerii săi, România şi-a consolidat statutul şi poziţia în cadrul NATO şi UE. În sens simetric, urmărindu-şi consecvent propriile interese şi contribuind cu expertiza sa unică la politicile aliate şi europene, România a ştiut să dea o valoare deplină solidarităţii sale cu aliaţii şi partenerii. Se poate, prin urmare, afirma că cele două jumătăţi ale conceptului de independenţă solidară se vor consolida reciproc, ilustrând că adevărata independenţă nu se poate priva de loialitate şi că valoarea celei din urmă e fortificată de cea dintâi”, se arată în document.
În acelaşi timp, Strategia dă o importanţă covârşitoare şi Parteneriatului Strategic cu SUA, pilon de neînlocuit al securităţii noastre şi platformă de avansare a prosperităţii României.
”Prezenţa militară a SUA în ţara noastră, precum şi investiţiile americane, cu precădere în domenii strategice şi de frontieră tehnologică, vor putea să ducă Parteneriatul nostru în etapa maturităţii sale depline, optimizând fundamentele securităţii noastre naţionale”, arată documentul.
„Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” propune un parteneriat cu naţiunea română. Chiar dacă în paginile următoare va fi preponderent vorba despre instituţii şi politici publice, e fundamental faptul că actorul principal şi beneficiarul cel mai important al Strategiei este poporul român. Apărarea ţării şi creşterea relevanţei ei pe scena internaţională pleacă de la premisa unităţii naţionale în jurul intereselor fundamentale ale României, un consens pe care românii l-au demonstrat când obiectivele integrării în NATO şi în UE au fost enunţate. Importanţa naţiunii în definirea acestei Strategii nu va face decât să crească după adoptarea ei de către Parlamentul României, începând cu faza de planificare şi de traducere în politici publice şi decizii”, precizează documentul.
După adoptarea sa şi în vederea punerii sale în practică, „Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” va face obiectul unui efort consecvent de consultări şi comunicare publică.
”Acest document nu este, prin urmare, parte a unei simple interacţiuni între experţi, ci o secvenţă a dialogului Preşedintelui României cu naţiunea pe care o reprezintă”, subliniază documentul.
În plus, documentul ”operează plecând de la o platformă de evaluare realistă a ameninţării multidimensionale pe care o reprezintă acţiunile ostile ale Federaţiei Ruse, precum şi de la riscurile create de contextul de securitate relevant pentru România”.
”Astfel, nu se poate neglija că, începând cu anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federaţia Rusă a modificat în propriul avantaj echilibrul strategic la Marea Neagră, prin crearea unor noi capacităţi anti-acces şi interdicţie de zonă (A2AD). Adiţional, după declanşarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Federaţia Rusă a generat în arealul pontic o instabilitate de natură să afecteze interesele de securitate şi economice ale României. Încălcările recente ale spaţiului aerian al României confirmă evaluarea anterioară şi adaugă preocupări noi pe agenda cetăţenilor şi instituţiilor noastre. E esenţial de amintit şi instrumentarul hibrid pe care Federaţia Rusă îl utilizează pentru a-şi atinge obiectivele şi care, subminând solidaritatea naţională şi sabotând pactul social, afectează capacitatea ţării noastre de a-şi apăra interesele”, menţionează Strategia.
În Strategie se mai spune că ”ameninţarea strategică creată de Federaţia Rusă afectează şi Republica Moldova, statul cu care ne uneşte limba, istoria, cultura şi destinul european”.
”Această circumstanţă impune drept unul dintre obiectivele acestei Strategii consolidarea şi diversificarea angajamentului României în raport cu cel mai important dintre vecinii noştri/ Inventarul provocărilor prezentat de „Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” este deopotrivă bogat şi complex. Astfel, acest document evocă: instabilitatea regiunii noastre extinse, a Mării Negre şi a Balcanilor Occidentali; „multipolarizarea”, în egală măsură economică şi strategică, a scenei globale; reemergenţa competiţiei dintre marile puteri şi blocurile asociate lor; relevanţa protecţionismului comercial, a concurenţei privind atât accesul la tehnologiile de vârf şi resursele critice, cât şi controlul asupra acestora; multiplicarea focarelor de conflict şi potenţialul de alimentare a unor fenomene negative, precum fluxurile migratorii ilegale, criminalitatea organizată şi terorismul. Toate aceste provocări erodează sever normele internaţionale şi funcţionarea organizaţiilor chemate să le apere, oferind astfel mai puţină protecţie statelor mici sau de putere medie”, arată documentul.
”Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” operează cu o definiţie cuprinzătoare a securităţii naţionale, desfăşurată pe mai multe dimensiuni/domenii: politico-administrativ; diplomatic; de apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate; educaţională, culturală, de sănătate, socială şi demografică; economică şi energetică; de mediu şi, în fine, privind protecţia/apărarea civilă.
”Viziunea cuprinzătoare cu privire la securitatea naţională se întemeiază pe conştientizarea interacţiunii naturale şi crescânde dintre evoluţiile interne şi dinamica internaţională, ceea ce impune deopotrivă participarea responsabilă a cetăţenilor la apărarea intereselor naţionale şi, în egală măsură, întărirea capacităţii anticipative şi de reacţie a instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii”, arată documentul.
Un domeniu de-o importanţă specială este economia naţională, chemată, pe de-o parte, să creeze resurse pentru planurile de înzestrare a armatei ţării şi, pe de altă parte, să contribuie direct la producţia de echipament şi tehnologie militară.
”Pe lângă industria militară propriu-zisă, domeniul economic contribuie la asigurarea securităţii naţionale prin sectoare strategice sau importante precum: producţia de energie, inclusiv extracţia de hidrocarburi, mineritul, cu precădere de materii prime rare, siderurgia, agricultura sustenabilă, IT&C şi tehnologii de frontieră, în special IA etc”, subliniază documentul.
De asemenea, „Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” indică fără echivoc faptul că economia este atât fundamentul oricărei aspiraţii naţionale, cât şi factorul decisiv în relaţiile internaţionale, cel puţin pentru viitorul previzibil.
„Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” are ambiţia de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO şi al UE şi după accederea proximă la OCDE, România trebuie să îşi propună extinderea influenţei sale în regiunea de interes imediat şi proiectarea mai fermă a intereselor româneşti pe plan internaţional. Statutul României în ordinea regională şi internaţională trebuie să reflecte dimensiunile sale teritoriale, demografice şi economice, inclusiv sub aspectul resurselor naturale, precum şi poziţia sa geostrategică. În secvenţa istorică următoare, România are vocaţia să îşi asume o poziţie de jucător geopolitic la nivelul capacităţilor reale ale ţării, deopotrivă considerabile şi neglijate. Ţara noastră are argumente să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est şi a doua mare putere la est de Germania, după Polonia. Un asemenea nivel de ambiţie ilustrează un posibil nou proiect naţional şi reclamă participarea solidară a cetăţenilor, alimentată de un pact înnoit de încredere între aceştia şi instituţii. Combaterea sistematică şi onestă a corupţiei este o precondiţie a acestui nou contract social şi una dintre temeliile securităţii naţionale”, se menţionează în strategie.
Potrivit Strategiei, ”securitatea naţională a României este fundamentată pe respectarea şi promovarea statului de drept, a democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, valori supreme afirmate în Constituţia României”.
Potrivit documentului, inventarul provocărilor prezentat de „Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” este deopotrivă bogat şi complex şi evocă: instabilitatea regiunii noastre extinse, a Mării Negre şi a Balcanilor Occidentali; „multipolarizarea”, în egală măsură economică şi strategică, a scenei globale; reemergenţa competiţiei dintre marile puteri şi blocurile asociate lor; relevanţa protecţionismului comercial, a concurenţei privind atât accesul la tehnologiile de vârf şi resursele critice, cât şi controlul asupra acestora; multiplicarea focarelor de conflict şi potenţialul de alimentare a unor fenomene negative, precum fluxurile migratorii ilegale, criminalitatea organizată şi terorismul.
”Toate aceste provocări erodează sever normele internaţionale şi funcţionarea organizaţiilor chemate să le apere, oferind astfel mai puţină protecţie statelor mici sau de putere medie”, precizează documentul.
„Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” operează cu o definiţie cuprinzătoare a securităţii naţionale, desfăşurată pe mai multe dimensiuni/domenii: politico-administrativ; diplomatic; de apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate; educaţională, culturală, de sănătate, socială şi demografică; economică şi energetică; de mediu şi, în fine, privind protecţia/apărarea civilă.
”În egală măsură, fără să neglijeze relevanţa tuturor domeniilor evocate mai sus, această Strategie oferă un rol prioritar diplomaţiei, informaţiilor şi contrainformaţiilor, armatei naţionale şi economiei României”, se menţionează în strategie.
„Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” are ambiţia de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO şi al UE şi după accederea proximă la OCDE, România trebuie să îşi propună extinderea influenţei sale în regiunea de interes imediat şi proiectarea mai fermă a intereselor româneşti pe plan internaţional. Statutul României în ordinea regională şi internaţională trebuie să reflecte dimensiunile sale teritoriale, demografice şi economice, inclusiv sub aspectul resurselor naturale, precum şi poziţia sa geostrategică”, arată documentul.
”România are vocaţia să îşi asume o poziţie de jucător geopolitic la nivelul capacităţilor reale ale ţării, deopotrivă considerabile şi neglijate. Ţara noastră are argumente să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est şi a doua mare putere la est de Germania, după Polonia. Un asemenea nivel de ambiţie ilustrează un posibil nou proiect naţional şi reclamă participarea solidară a cetăţenilor, alimentată de un pact înnoit de încredere între aceştia şi instituţii. Combaterea sistematică şi onestă a corupţiei este o precondiţie a acestui nou contract social şi una dintre temeliile securităţii naţionale”, menţionează strategia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
