Secţia pentru procurori a CSM afirmă, cu privire la referendumul vizâmd CSM propus de preşedintele Nicuşor Dan, că legea prevede modalităţi clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. ”De altfel, membrii Secţiei pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-şi depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o”, transmite Secţia pentru procurori a CSM, care susţine că, începând cu luna mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitaţii preşedintelui României să participe la şedinţele plenului Consiliului.
Secţia pentru procurori a CSM a făcut luni mai multe precizări, referitor la anunţul preşedintelui Nicuşor Dan privind ”convocarea unui referendum care, în final, să valideze actuala componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii”.
”Începând cu luna mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitaţii preşedintelui României să participe la şedinţele plenului Consiliului, existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclarităţile la care s-a făcut referire în ultima perioadă. Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul naţional sau „interesele de breaslă”, trebuie precizat că rolul constituţional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenţei justiţiei”, afirmă reprezentanţii Secţiei pentru procurori a CSM în comunicatul transmis în timp ce la cotroceni au loc discuţiile preşedintelui Nicuşor Dan cu magistraţi care i-au semnalat nereguli în justiţie.
Ei mai transmit că, ”aparte de bunele intenţii care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menţinerea actualei componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secţiei nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituţiei şi a legilor care guvernează justiţia, potrivit principiului că nu poţi remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii.
”Legea actuală prevede modalităţi clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secţiei pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-şi depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o. Calificarea justiţiei ca fiind „a treia putere în stat” şi nu una dintre autorităţile statului este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la justiţie. Un clasament al autorităţilor statului nu foloseşte ideii de democraţie şi nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru şi control reciproc între autorităţi„, argumentează reprezentanţii procurorilor în CSM.
Ei insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiţiei au creat bulversări ale activităţii instanţelor şi parchetelor, atât în zona de urmărire penală şi de judecată, cât şi în zonele de management şi administraţie. De asemenea, ei afirmă că, în cei 3 ani de mandat,au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor justiţiei, ”unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulţi dintre cei care se exprimă, prin diferite modalităţi, în spaţiul public”.
”Procurorii din cadrul Secţiei îşi exprimă susţinerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, este adepta dialogului şi a cooperării loiale între autorităţi, dar nu va susţine niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem”, subliniază procurorii.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? iar dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”.
Şeful statului a arătat că în esenţă, concluzia acestor sesizări primite din partea magistraţilor arată că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane.
El mai spune că ”inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
