Potrivit unui raport publicat de Expert Forum, privind finanţarea partidelor politice în 2021, care analizează banii primiţi şi cheltuiţi de partide, activitatea AEP, accesul la informaţii, cele mai mari venituri din subvenţii au fost raportate de către PSD, respectiv 91 din milioane lei, în timp ce cei mai mulţi bani din cotizaţii au mers către PNL, 10 milioane de lei. Cea mai mică cotizaţie la PNL a fost un leu, iar cea mai mare de 56.250 de lei, plătită de fostul preşedinte al partidului, Florin Cîţu. Studiul mai arată că cele mai mari procente din banii publici s-au cheltuit în 2021 pentru presă şi propagandă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

EFOR a lansat raportul privind finanţarea partidelor politice în 2021, care analizează banii primiţi şi cheltuiţi de partide, activitatea AEP, accesul la informaţii şi include recomandări pentru îmbunătăţirea acestora. 

Subvenţiile rămân principala sursă de venit a partidelor politice. Cele mai mari venituri au fost raportate de către PSD, 91 din milioane lei

În 2021, veniturile şi cheltuielile partidelor au scăzut, în mod firesc, faţă de 2019 şi 2020, care au fost ani electorali.

Dacă din cotizaţii s-au strâns 29 de milioane de lei, din donaţiile de la persoane juridice, peste 10 salarii, s-au adunat 221 mii lei. Subvenţiile rămân principala sursă de venit a partidelor politice. Cele mai mari venituri au fost raportate de către PSD, adică 91 din milioane, iar veniturile din surse private reprezintă 10% din totalul de bani intraţi în partid în 2021.

Partidele care primesc subvenţii au pus bani deoparte, înregistrând venituri în avans semnificative. La Pro România veniturile au scăzut de aproape 10 ori comparativ cu 2020, iar la PMP de 12 ori.

Numărul de angajaţi raportat de partidele politice a scăzut faţă de 2020, ajungând la 115 la PSD, 31 la PNL, iar la USR au ajuns la 69, fiind singurul partid la care a crescut numărul de angajaţi. AUR nu a raportat niciun angajat, se mai precizează în raport. 

Cotizaţii - Cei mai mulţi bani au mers către PNL (10 milioane de lei)

În total s-au colectat 29 de milioane de lei din cotizaţii. Cei mai mulţi bani au mers către PNL (10 milioane de lei), respectiv PSD (7,8 milioane de lei). Informaţiile colectate din 2006 până în 2021 ne arată că în anii electorali partidele au strâns cei mai mulţi bani din cotizaţii, dar şi cei mai mulţi bani de la membrii mai generoşi, care au plătit sume echivalente cu valoarea a 10 salarii minime sau mai mult.

Potrivit studiului EFOR, La PNL cea mai mică cotizaţie a fost un leu, iar cea mai mare de 56.250 de lei, plătită de fostul preşedinte al partidului, Florin Cîţu. George Simion, preşedintele AUR a plătit 540 de lei, deşi sunt mult mai mulţi membri care au plătit până de zece ori mai mult decât acesta. La PNL, liderul Nicolae Ciucă nu a plătit niciun ban la din cotizaţii, deşi era membru din 2020. Numele lui Eugen Tomac sau Cristian Diaconescu nu se regăsesc în lista de cotizaţii de la PMP, iar numele lui Victor Ponta nu se regăseşte în lista publicată de Pro România.

Dacă ne raportăm la toate cotizaţiile din 2006 până în prezent, cea mai prolifică a fost europarlamentara Maria Grapini, care a cotizat la PC şi PPUSL 201 mii lei, spune Expert Forum.

Aceasta este urmată de europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pascu, cu 163 mii lei şi de Maricel Popa, senator PSD şi preşedinte de consiliu judeţean. Cele mai mari cotizaţii au fost plătite în general de europarlamentari şi de membrii parlamentului şi rar preşedinţii de partid sunt cei mai darnici. Aceste cifre pot ilustra faptul că partidele se aşteaptă ca membrii cu funcţie de conducere să aducă bani la partid pentru că au fost propuşi într-o astfel de poziţie de către partid.

Subvenţii - cele mai mari procente din banii publici s-au cheltuit în 2021 pentru presă şi propagandă 

Partidele politice au continuat să primească sume semnificative din subvenţii, care rămân principala sursă de finanţare.

În 2021, partidele politice au primit 243 de milioane de lei, iar de la începutul anului 2022, pentru primele şase luni, s-au transferat 124 de milioane de lei. Anul trecut cele mai mari procente din banii publici s-au cheltuit în 2021 pentru presă şi propagandă (56%- 62 mil. lei), personal (16% – 18 mil. lei), chirii/utilităţi sedii, consultanţă politică, activităţi cu caracter politic (câte 4%) şi sondaje de opinie (3%).

În 2021, partidele au cheltuit în medie jumătate din banii primiţi. PSD a cheltuit 61% din bani, PMP 58%, iar Pro România 90%. Liberalii au cheltuit doar 43%, iar USR 40%. AUR nu a cheltuit niciun ban din subvenţie, cu excepţia dobânzilor.

Anul trecut cele mai mari procente din banii publici s-au cheltuit în 2021 pentru presă şi propagandă (56%- 62 mil. lei), personal (16% – 18 mil. lei), chirii/utilităţi sedii, consultanţă politică, activităţi cu caracter politic (câte 4%) şi sondaje de opinie (3%). PSD a cheltuit 71% din bani pentru presă, PNL 64% şi USR 7%. În 2022, PSD a alocat cel mai mare procent din sumele cheltuite pentru presă şi propagandă, şi anume 74%, PNL un procent de 78%, USR 7%. Comparativ, cheltuielile pentru propagandă au crescut semnificativ, de la 14 mil. lei în primele patru luni din 2021 la 30 mil lei în primele patru luni din 2022. La PSD s-au dublat cheltuielile, de la 8 la 17 milioane, iar la PNL au crescut de la 5 la 11 milioane. Şi la USR s-au dublat sumele alocate pentru reclamă, chiar dacă rămân relativ reduse comparativ cu celelalte două partide.

Pentru personal, în 2021, PSD a cheltuit 12% din fondurile partidului obţinute din subvenţii, iar PNL 7%. USR a alocat cel mai mult pentru personal proporţional cu subvenţiile cheltuite: 45%. Pro România a alocat un sfert din banii de subvenţii cheltuiţi.

O problemă semnificativă rămâne cumpărarea de publicitate din media în mod netransparent. 

Respectarea reglementărilor privind transparenţa

Mai multe partide au publicat informaţiile obligatorii în Monitorul Oficial comparativ cu anii trecuţi, ajungând la 55. Unele partide au publicat inclusiv după termenul legal, cel mai recent raport fiind din 27 mai 2022, deşi termenul limită este 30 aprilie, arată raportul EFOR.

Deşi există reglementări privind datele care se raportează, inclusiv modele de rapoarte, formatul în care se publică informaţiile pe pagina oficială AEP rămâne divers. Pentru unele partide regăsim raportul de venituri şi cheltuieli detaliat integral, iar pentru altele rezumat. Şi în cazul rapoartelor publicate în Monitorul Oficial apar anumite diferenţe legate de gradul de detalii. Anumite fişiere nu se regăsesc pe platforma oficială a AEP, www.finantarepartide.ro, iar alte informaţii, cum ar fi anexa 16 (RVC detaliat) rareori se regăsesc în format editabil, spun autorii studiului.

Deşi situaţia datelor publicate în formate editabile s-a îmbunătăţit în ultimii ani, rămâne totuşi o problemă pentru care se pot depune eforturi suplimentare.

Expert Forum a propus un angajament pentru creşterea numărului de seturi de date în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, care nu a fost acceptat de către AEP.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.