Comisia Europeană invită România să îndeplinească toate recomandările şi anunţă că, spre sfârşitul lui 2018, va publica un nou raport de evaluare, se arată la finalul documentului făcut public miercuri, care insistă asupra necesităţii consultării Comisiei de la Veneţia în cazul numirii procurorilor şefi, remarcă faptul că în trei cazuri recente a fost respinsă cererea de ridicare a imunităţii unor parlamentari şi consemnează că deşi Parlamentul a adoptat un cod de conduită, acesta nu face trimitere specifică la independeţa sistemului judiciar. De asemena, rzportul avertizează că în cazul unor presiuni cu efecte negative asupra luptei anticorpupţie, CE şi-ar putea reevalua concluziile.
"Comisia invită România să pună în aplicare acţiunile necesare şi să îndeplinească toate recomandările şi, către sfârşitul anului 2018, va publica un nou raport privind progresele înregistrate", este concluzia raportului.
În ceea ce priveşte numirea procurorilor de rang înalt, raportul menţine reomandarea din luna ianuarie, ca România să ceară avizul Comisiei de la Veneţia.
"Punerea în aplicare a acestei recomandări va trebui, de asemenea, să asigure garanţii corespunzătoare în ceea ce priveşte transparenţa, independenţa şi sistemul de control şi echilibru al puterilor în stat, chiar dacă decizia finală ar aparţine în continuare nivelului politic", subliniază documentul.
Referitor la Codurile de conduită, CE remarcă faptul că Parlamentul a adoptat un cod de conduită la 11 octombrie 2017, care include o dispoziţie generală cu privire la respectarea separării puterilor, fără a da însă curs recomandării Comisiei de a face trimitere în mod specific la independenţa sistemului judiciar.
"Prin urmare, următorul pas va fi de a vedea modul în care codul are un efect practic în ceea ce priveşte definirea acţiunilor care ar depăşi limitele stabilite de acesta şi a măsurilor care se iau în cazul în care aceste limite sunt depăşite", se arată în raport, care adaugă că "ar fi de aşteptat ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declaraţiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acţiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat codul".
În legătură cu reforma sistemului judiciar, documentul menţionează că "recomandării de a încheia faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României nu i s-a dat curs încă" şi că "parlamentul nu a adoptat până în prezent niciunul dintre proiectele de modificări propuse de Guvern în 2016, care fuseseră rezultatul unor ample consultări cu sistemul judiciar".
Cu privire la transparenţa şi predictibilitatea procesului legislativ pentru legislaţia privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, CE afirmă că "Parlamentul a adoptat mai multe măsuri şi modificări cu privire la care nu s-au organizat consultări sau dezbateri publice sau oportunitatea de a contribui la acestea a fost redusă".
Documentul CE apreciază şi că CSM "ar trebui să continue să îşi consolideze activitatea de apărare a reputaţiei magistraturii în mod coerent şi eficient şi să contribuie la un dialog constructiv şi transparent cu Guvernul şi Parlamentul", precum şi că "ar trebui să promoveze, de asemenea, consolidarea în continuare a cooperării dintre instituţiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluţionate, inclusiv funcţionarea Inspecţiei Judiciare"
În general, Comisia notează că eu existat evoluţii pozitive, dar că "situaţia politică şi propunerile legislative care riscă să aibă un impact negativ asupra reformei au încetinit realizarea de progrese".
Raportul analizează şi stadiul în privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, care se regăseşte în Recomandarea - 10, referitoare la responsabilizarea Parlamentului în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziţii sau arestări, şi la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceştia ocupă sau au ocupat funcţia de ministru (denumită în continuare „ridicarea imunităţii”). Rapoartele anterioare privind MCV au evidenţiat faptul că astfel de decizii fuseseră considerate de opinia publică drept încercări de a limita sau a evita anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.
"Prin urmare, elaborarea unor criterii pentru a decide cu privire la astfel de cereri din partea organelor de urmărire penală este o modalitate de a putea demonstra că deciziile au o bază obiectivă", spune Comisia Europeană, arătând că trei cereri recente de ridicare a imunităţii unor parlamentari au fost respinse.
"În încercarea de a îmbunătăţi transparenţa, Camera Deputaţilor a început să facă publice, înainte de votul în plen, argumentele Comisiei juridice în favoarea respingerii sau a aprobării acestor cereri. În două cazuri, argumentul în favoarea respingerii invocat de Comisia juridică a fost că faptele nu au niciun temei juridic - cu toate că partidele de opoziţie au contestat acest lucru pe motiv că numai judecătorii pot evalua dacă o persoană a comis o infracţiune. Comisia salută faptul că se ia în considerare nevoia unei mai mari transparenţe cu privire la acţiunile întreprinse în urma cererilor formulate de organele de urmărire penală, dar consideră că sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la recomandarea 10. Ea îşi reiterează recomandarea de a solicita asistenţă Comisiei de la Veneţia şi GRECO, care sunt în măsură să ofere o expertiză valoroasă referitoare la practicile în acest domeniu", mai menţionează raportul MCV.
În raportul din ianuarie, Comisia a precizat clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare al infracţiunii de corupţie sau provocările majore la adresa independenţei şi eficacităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar constitui un pas înapoi, iar CE consideră că sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la recomandarea 10.
De asemenea, documentul adaugă că, în general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul obiectivului de referinţă nr. 3, respectiv combaterea corupţiei la nivel înalt, se bazează pe o Direcţie Naţională Anticorupţie independentă, "care să fie în măsură să îşi desfăşoare activităţile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziţie şi să continue să înregistreze rezultate".
"În cazul apariţiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupţiei, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie", avertizează CE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
