Preşedintele Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea şi completarea legii privind scutirea de impozit pentru jurnalişti, recomandând, ”în contextul unei accentuate contestări publice chiar din partea destinatarilor normei”, ”un dialog real cu toţi actorii implicaţi”.
Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, definind activitatea de jurnalism, extinde sfera contribuabililor scutiţi de la plata impozitului pe venit şi cu privire la persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea acestei activităţi.
Conform documentului transmis de preşedinte, o primă problemă este legată de definirea activităţii de jurnalism inclusă în Codul fiscal ca urmare a legii.
Argumentele preşedintelui sunt că această noţiune este definită în Codul fiscal deşi ”nu se mai regăseşte în nicio altă normă din cuprinsul Codului”, venind în contradicţie cu întreaga concepţie normativă a acestuia, iar ”definirea legală a activităţii de jurnalism fără asigurarea unei corelări cu cadrul legislativ general aplicabil mass-media - Legea audiovizualului nr. 504/2002 şi/sau Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe - poate conduce la confuzii şi probleme în aplicare atât cu privire la sfera de cuprindere a activităţii, cât şi la exercitarea unei profesii ce ţine direct de libertatea de exprimare, generând inclusiv riscul îndepărtării de la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi, implicit, cel al echităţii fiscale”.
”În consecinţă, faţă de argumentele invocate, considerăm că opţiunea legiuitorului de a include în Codul fiscal definiţia legală a activităţii de jurnalism, astfel cum este prevăzută prin legea transmisă la promulgare, se impune a fi reanalizată de către Parlament atât din perspectiva conţinutului normativ al Codului fiscal, cât şi din cea a corelării cu actele normative în materie. Totodată, în scopul asigurării unei înţelegeri corecte şi a evitării oricăror interpretări greşite, considerăm că este necesar ca această noţiune să fie reanalizată şi sub aspectul sferei sale de cuprindere, care nu poate rămâne exclusiv la nivel infralegal”, precizează Iohannis.
O altă prevedere din lege a cărei reexaminare este solicitată de preşedinte este aceea conform căreia vor fi scutite de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3) şi pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, ca urmare a desfăşurării activităţii de jurnalism, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice.
Conform preşedintelui Iohannis, echitatea, proporţionalitatea, rezonabilitatea şi nediscriminarea sunt criterii minimale ce trebuie avute în vedere de legiuitor atât la stabilirea prin lege a unui impozit, cât şi cu ocazia acordării unor scutiri de la executarea obligaţiilor fiscale. Astfel, stabilirea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat intră, potrivit Legii fundamentale, în competenţa exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul de a stabili cuantumul impozitelor şi al taxelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la plata acestora în favoarea anumitor categorii de contribuabili, pentru anumite perioade de timp, în funcţie de situaţiile conjuncturale, dar, evident, şi în raport cu situaţia economico-financiară a ţării în perioadele respective. Însă, în raport cu această competenţă, Curtea Constituţională a statuat că „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni” (Decizia nr. 3/1994, Decizia nr. 176/2003, Decizia nr. 940/2010, Decizia nr. 1.394/2010 şi Decizia nr. 39/ 2013).
”În opinia noastră, orice politică fiscală/regim fiscal ce cuprinde tratamente diferite pe baza criteriului categoriei de contribuabil trebuie să fie susţinută/susţinut de o justificare adecvată şi obiectivă, fundamentată economic şi social. Numai în acest mod, reglementările ce instituie regimuri juridice derogatorii de la cadrul general aplicabil tuturor cetăţenilor se pot constitui în instrumente necesare pentru punerea în aplicare a soluţiilor de dezvoltare economică şi socială, ce răspund unei nevoi sociale reale. Or, din instrumentele de motivare ale iniţiativei legislative supuse reexaminării nu pot fi identificate acele necesităţi economico-sociale ori acea situaţie conjuncturală, ce ar impune acordarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi de jurnalism”, explică Iohannis, considerând că simplele susţineri din cuprinsul expunerii de motive potrivit cărora „mass-media din România se află într-o situaţie economică foarte dificilă” ori că „piaţa mass-media se restrânge atât în privinţa operatorilor, cât şi a forţei de muncă” - chiar dacă sunt reale - nu sunt de natură a suplini fundamentarea soluţiei legislative propuse.
În opinia preşedintelui, din această perspectivă, se impune ca dispoziţiile acestui articol să fie reanalizate de Parlament pe baza unor date şi analize concrete şi fundamentate.
”În plus, în contextul unei accentuate contestări publice chiar din partea destinatarilor normei - care văd această reglementare în relaţie directă cu deontologia jurnalistică - apreciem că reexaminarea soluţiei legislative preconizate ar trebui să se realizeze printr-un dialog real cu toţi actorii implicaţi”, mai recomandă Klaus Iohannis.
Iniţiativa legislativă prin care jurnaliştii sunt scutiţi de plata impozitului pentru veniturile din salarii sau asimilate salariilor şi pentru cele din drepturi de autor a fost adoptată în 11 februarie de Parlament.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
