Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, joi, Curtea Constituţională, cu privire la neconstituţionalitate Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală. Între articolele pentru care se solicită constatarea neconstituţionalităţii se află şi cel privind interdicţia de a organiza referendumuri în ziua alegerilor pentru Parlamentul European. "Norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeaşi dată cu data desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme şi principii constituţionale", se arată în sesizare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Administraţia Prezidenţială anunţă că preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, care a fost transmisă de Parlament spre promulgare în 29 decembrie.

"Prin conţinutul normativ, unele dispoziţii sunt contrare prevederilor constituţionale şi jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional", arată şeful statului, invocând mai multe motive.

Unul dintre acestea se referă la art. II pct. 4 din legea dedusă controlului de constituţionalitate - ce introduce un nou alineat, alin. (11) la art. 5 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, unde se prevede că: "Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local".

"Desigur, autoritatea legiuitoare este liberă să opteze pentru orice soluţie legislativă în materie referendară, însă fără a interfera cu competenţele celorlalte autorităţi publice în acest domeniu, precum şi fără a le modifica statutul constituţional ori atribuţiile prevăzute în Legea fundamentală. Or, norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeaşi dată cu data desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme şi principii constituţionale pentru motivele pe care le vom expune în continuare", scrie în sesizare.

Astfel, se arată competenţa exclusivă a Preşedintelui României în materia referendumului cu privire la probleme de interes naţional, chiar dacă consultarea Parlamentului este obligatorie, în sensul că ea trebuie realizată, dar Preşedintele are libertatea deciziei. Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema ce constituie obiectul referendumului şi data desfăşurării acestuia, potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

În ceea ce priveşte refendumul privind demiterea Preşedintelui României, în sesizare se arată că, aşa cum rezultă din jurisprudenţa constituţională, acest tip de referendum se poate desfăşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, Curtea Constituţională reţinând că în Constituţie nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate.

Potrivit sursei citate,"competenţa stabilirii datei referendumului local nu poate aparţine decât autorităţii locale respective".

De asemenea, este vizat art. I pct. 11 din legea dedusă controlului de constituţionalitate.

"Participarea reprezentanţilor partidelor politice în componenţa birourilor electorale reprezintă expresia îndeplinirii uneia dintre principalele funcţii ale partidelor politice, cea de a contribui la formarea unor autorităţi publice şi de a promova pluralismul politic. Astfel, dreptul formaţiunilor politice parlamentare de a propune membri în birourile electorale prevăzute de art. I pct. 11 din legea dedusă controlului de constituţionalitate nu poate fi realizat în mod diferenţiat, atât timp cât toate partidele politice parlamentare au obţinut mandate de deputaţi sau senatori, fără încălcarea principiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie referitoare la pluralismul şi definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Prezenţa reprezentanţilor din toate partidele parlamentare reprezintă o garanţie în plus pentru corecta desfăşurare a alegerilor, indiferent de tipul acestora", se mai arată în sesizare.

Conform sesizării, "dispoziţiile art. I pct. 11 din legea dedusă controlului de constituţionalitate care condiţionează posibilitatea partidelor politice parlamentare de a desemna reprezentanţi în birourile electorale de existenţa unui grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului încalcă art. 1 alin. (5), art. 8 alin. (2),art. 16 alin. (1) din Constituţie". 

Totodată, în sesizare se arată că art. I pct. 45 din legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie.

"Menţionăm că listele electorale speciale sunt reglementate în Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi au în vedere alegătorii neresortisanţi care vor să îşi exercite dreptul de vot pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Potrivit art. II pct. 3 din legea criticată, la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 se prevede că „Prin alegător neresortisant se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, având domiciliul sau reşedinţa în România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.” Faţă de cele de mai sus, în lipsa vreunei circumstanţieri sau a unei definiţii legale a noţiunii de liste electorale speciale în conţinutul Legii nr. 370/2004ar însemna ca în calculul numărului de voturi necesar pentru a declara candidatul ales ca Preşedinte al României, în condiţiile art. 81 alin. (2) din Constituţie să intre şi cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene", scrie în sesizare.

Un alt articol atacat este art. I pct. 50 din legea dedusă controlului de constituţionalitate, care încalcă art. 2 alin. (1), art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie.

"Potrivit acestui punct - care completează art. 50 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, conform alin. (14) nou introdus: la lit. b) se prevede - numărul buletinelor de vot primite (lit. b) trebuie să fie mai mare sau egal cu suma dintre numărul buletinelor de vot primite (lit. b), numărul voturilor valabil exprimate (lit. d) şi numărul voturilor nule (lit. e): „pct. b > / = pct. b + pct. d + pct. e”. În primul rând, o atare formulă de calcul este inaplicabilă logic, întrucât numărul total al buletinelor de vot primite va fi mereu mai mic decât acelaşi număr la care se adaugă numărul voturilor valabil exprimate şi cel al voturilor nule. Apreciem că formula de calcul, redactată în mod greşit dintr-o eroare materială de către legiuitor, la alin. (14) lit. b) trebuia să fie cea în care numărul total de buletine de vot primite să fie egal cu suma dintre numărul buletinelor neîntrebuinţate, numărul voturilor valabil exprimate şi numărul voturilor nule. Doar în acest fel se garantează desfăşurarea corectă a unui scrutin şi faptul că în respectiva secţie de votare nu au existat fraude electorale", arată sursa citată.

Conform sesizării, "în al doilea rând, numărul total de buletine de vot primite nu poate fi mai mare decât suma celor trei componente (numărul buletinelor neîntrebuinţate, numărul voturilor valabil exprimate şi numărul voturilor nule), ci acesta trebuie să fie egal cu suma amintită. A reglementa o atare situaţie prin lege, conduce implicit la acceptarea posibilităţii şi justificării printr-o lege organică a lipsei unor buletine de vot, caz în care rezultatele din respectiva secţie de votare vor fi validate la finalul scrutinului".

"În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că dispoziţiile prezentate din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală sunt neconstituţionale", arată preşedintele Iohannis în sesizarea trimisă CCR.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.