Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, marţi, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. El consideră că, prin modul în care a fost adoptată, legea încalcă prevederile care consacră principiul legalităţii, cele privind principiul bicameralismului şi pe cele ale art. 119 referitoare la rolul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Şeful statului a formulat sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, arată Administraţia Prezidenţială.

"Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor a fost trimisă de către Parlament, spre promulgare, Preşedintelui României la data de 20 iunie 2019. Prin modul în care a fost adoptată considerăm că legea menţionată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii, ale art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 alin. (1) privind principiul bicameralismului şi pe cele ale art. 119 referitoare la rolul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării", se arată în sesizare.

Unul dintre motivele invocate de preşedinte este încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 119 din Constituţie.

"Legea supusă controlului de constituţionalitate transpune prevederile art. 1 pct. 1-3, 6, 9, 10, 12, 14 şi 19 din Directiva (UE) 2017/853 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme. Astfel, potrivit considerentului (1) al Directivei (UE) 2017/853, Directiva 91/477/CEE a stabilit un echilibru între, pe de o parte, angajamentul de a asigura, într-o anumită măsură, libera circulaţie în cadrul Uniunii a anumitor arme de foc şi a unor componente esenţiale ale acestora şi, pe de altă parte, necesitatea de a controla libertatea respectivă prin recurgerea la garanţii de securitate adecvate produselor în cauză. De asemenea, potrivit considerentului (2) din aceeaşi Directivă se afirmă că anumite aspecte ale Directivei 91/477/CEE necesită ameliorări suplimentare şi proporţionale, pentru a combate utilizarea necorespunzătoare a armelor de foc în scopuri criminale şi ţinând cont de actele teroriste recente", scrie în sesizare.

În acest context, prin comunicarea sa din 28 aprilie 2015 intitulată „Agenda europeană privind securitatea”, Comisia a cerut revizuirea directivei menţionate, precum şi o abordare comună cu privire la dezactivarea armelor de foc în vederea prevenirii reactivării şi utilizării acestora de către infractori. 

"Având în vedere aceste aspecte de drept european, legiuitorul naţional a adoptat prezenta lege, al cărei obiect constă în stabilirea unui cadru juridic şi instituţional necesar asigurării combaterii utilizării necorespunzătoare a armelor de foc în scopuri criminale. Astfel, potrivit expunerii de motive a iniţiatorului, respectiv Guvernul, s-a avut în vedere preocuparea cheie a actualei Comisii Europene, respectiv securitatea cetăţenilor şi a întreprinderilor, într-un context în care utilizarea armelor de foc de către criminalitatea organizată şi gravă şi de către organizaţii teroriste, poate provoca daune enorme societăţii. În continuare, iniţiatorul pune în evidenţă faptul că aceste ameninţări multidimensionale au reclamat o consolidare suplimentară a luptei împotriva traficului de arme de foc, printr-o abordare coordonată şi coerentă la nivelul Uniunii Europene", se mai arată în document.

Potrivit sursei citate, modificările aduse prin Directiva (UE) 2017/853 au drept scop actualizarea măsurilor necesare pentru instituirea unui control eficient în ceea ce priveşte achiziţionarea şi deţinerea de arme. Se relevă, astfel, că măsurile luate la nivel european se subsumează, în principal, necesităţii prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, precum şi a ordinii şi liniştii publice, constituind minime intruziuni în activitatea economică propriu-zisă a întreprinzătorilor ce îşi desfăşoară activitatea în sectorul armelor de foc. Aşadar, modificările aduse Legii nr. 295/2004 prin legea criticată pun în evidenţă schimbarea opticii privind securitatea la nivelul Uniunii Europene. Astfel, Comisia Europeană a solicitat statelor membre abordarea comună, într-o nouă perspectivă, cu privire la dezactivarea armelor de foc în vederea prevenirii reactivării şi utilizării acestora de către infractori.

"Practic, atât prin Directiva (UE) 2017/853, cât şi prin legea criticată este avută în vedere reglementarea unor aspecte care ţin de abordarea şi clasificarea armelor şi muniţiilor, în scopul prevenirii utilizării acestora în mod necorespunzător, astfel încât acestea să constituie o potenţială ameninţare la adresa siguranţei şi securităţii individuale şi colective, ce pot fi considerate componentă a securităţii naţionale. În acest sens, amintim şi dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 51/1991, potrivit cărora prin securitatea naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie. De asemenea, potrivit art. 2 din acelaşi act normativ, securitatea naţională se realizează prin cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art. 1.", mai arată Iohannis în sesizarea trimisă CCR.

În document mai scrie că schimbarea opticii Uniunii Europene cu privire la sprijinirea statelor membre în asigurarea şi îmbunătăţirea securităţii în întreaga Uniune a impus ca relaţiile sociale reglementate prin normele juridice ce definesc regimul juridic al armelor şi muniţiilor să vizeze respectarea unui interes general a cărui extindere impune calificarea acestui domeniu ca fiind în strânsă interdependenţă cu securitatea naţională. Aceasta rezultă şi din contextul în care Legea reglementează aspecte care ţin de siguranţa şi securitatea individuală şi colectivă care, prin natura lor, pot afecta securitatea naţională.

"Un exemplu în acest sens este însăşi necesitatea de a preîntâmpina anumite riscuri, prin definirea armelor de foc dezactivate şi a celor acustice şi a altor tipuri de arme cu gloanţe oarbe, care se pot transforma în arme de foc. Or, potrivit art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, această autoritate administrativă avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională. Corelativ, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative dispune că „În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative, iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării”.", mai scrie în sesizare.

Conform sursei citate, în consecinţă, sfera de reglementare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor vizează domeniul securităţii naţionale, fapt care impune obligativitatea solicitării avizului CSAT. Aşa cum se arată în expunerea de motive a legii criticate, „proiectul de act normativ urmăreşte sporirea protecţiei ordinii publice, siguranţei naţionale, vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor”.

"Or, în dezacord cu exigenţele art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002, iniţiatorul nu a solicitat avizul CSAT. Faţă de noua optică la nivel european cu privire la asigurarea securităţii Uniunii Europene concretizată chiar prin directivele europene transpuse prin legea criticată, este nerelevant faptul că, atât Legea nr. 295/2004, în varianta sa iniţială, cât şi modificările ulterioare ale acesteia, nu au fost adoptate cu solicitarea unui aviz din partea CSAT. Prin modificările aduse prin legea criticată sunt reglementate aspecte ce ţin de domeniul securităţii naţionale, acestea fiind calificate ca atare prin însăşi Directiva europeană transpusă, aspect ce impune avizarea de către CSAT în cadrul procedurii legislative a actului normativ supus controlului de constituţionalitate", arată şeful statului.

Potrivit prevederilor art. 119 din Constituţie, „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională...”. În realizarea acestui rol, potrivit art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, „avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: securitatea naţională [...]”, competenţă ce îşi are izvorul în textul constituţional. 

"În concluzie, având în vedere argumentele de mai sus, întrucât în cadrul procedurii legislative iniţiatorul nu a respectat obligaţia legală, conform căreia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională, solicităm Curţii să constate că Legea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii şi ale art. 119 referitoare la rolul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării", menţionează Iohannis.

De asemenea, legea este criticată pentru încălcarea prevederilor art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 alin. (1) din Constituţie.

"Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor a fost adoptată cu nesocotirea prevederilor art. 61 şi ale art. 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor. În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament", arată şeful statului.

În forma adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră competentă, articolul I pct. 15 al legii supuse controlului de constituţionalitate modifica literele b), c) şi f) ale alineatului (1) al articolului 14 din Legea nr. 295/2004.

"Cu ocazia adoptării prezentei legi de către Camera decizională, Camera Deputaţilor la articolul I pct. 18 al legii criticate modifică şi litera d) a alineatului (1) al articolului 14, extinzând sfera persoanelor care nu pot obţine autorizarea de procurare a armelor letale la toate persoanele care sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie. Precizăm faptul că în forma actuală a acestei dispoziţii, pot obţine autorizarea de procurare a armelor letale persoanele care „nu sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, prevăzute de Codul penal, Partea specială, titlurile I, II, III, X, XI, XII şi art. 269, 280, 281, 283, 285, 286, 287, 342, 346, 348, 369, 371, 375, 381, 383, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Senatul, în calitate de primă Cameră, nu a avut intenţia stabilirii unor condiţii mai restrictive de obţinere a autorizaţiei de procurare a armelor letale, prin extinderea sferei persoanelor care nu pot obţine această autorizaţie. Aşadar, în cazul de faţă, prima Cameră sesizată nu a avut ocazia să analizeze, să dezbată şi să hotărască asupra soluţiilor legislative nou introduse de Camera decizională", scrie în sesizarea trimisă CCR.

Conform sursei citate, art. 75 din Legea fundamentală stabileşte competenţe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres stabilite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie pe cea de Cameră decizională. Ţinând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român, Constituţia nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut şi de cealaltă Cameră. Acest articol a introdus după revizuirea Constituţiei României în octombrie 2003 soluţia obligativităţii sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecţie, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaţilor şi, pe cale de consecinţă, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului şi, pentru alte materii, a Camerei Deputaţilor, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării.

"Curtea Constituţională a statuat că principiul bicameralismului izvorăşte din art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie. În jurisprudenţa constituţională au fost stabilite două criterii esenţiale (cumulative) pentru a se determina cazurile în care în procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Chiar dacă aplicarea acestui principiu nu poate deturna rolul de Cameră de reflecţie a primei Camere sesizate (Decizia nr. 1/2012), legiuitorul trebuie să ţină cont de limitele impuse de principiul bicameralismului. În Decizia nr. 624/2016, Curtea a arătat că în Camera decizională se pot aduce modificări şi completări propunerii legislative, dar Camera decizională „nu poate însă modifica substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator”.", se precizează în documentul de sesizare.

Mai mult, arată sursa citată, prin Decizia nr. 62/2018, Curtea Constituţională a statuat că în analiza respectării acestui principiu „trebuie avut în vedere (a) scopul iniţial al legii, în sensul de voinţă politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepţie originară a actului normativ; (b) dacă există deosebiri majore, substanţiale, de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; (c) dacă există o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului”.

De asemenea, Curtea Constituţională a stabilit, prin Decizia nr. 472/2008, că: „Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului nostru bicameral. Aşadar, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de iniţiator şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (...) şi a competenţelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală”.

"Totodată, prin Decizia nr. 624/2016, Curtea Constituţională a statuat că art. 75 alin. (3) din Constituţie, prin folosirea sintagmei „decide definitiv” cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări şi completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator", se mai arată în textul sesizării.

În cazul de faţă, Camera Deputaţilor, adoptând în calitate de Cameră decizională Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere sesizate completări care vizează aspecte importante ale legii, precum impunerea unor condiţii mai restrictive de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor letale, prin extinderea sferei persoanelor care nu pot obţine această autorizaţie la toate persoanele inculpate de săvârşirea unei fapte penale, cu intenţie, ceea ce contravine art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie.

Conform sursei citate, prin raportare la cel de-al doilea criteriu, forma adoptată de prima Cameră are cinci articole, la fel ca cea adoptată de Camera decizională, însă articolul I conţinea 69 de puncte în forma adoptată de prima Cameră, respectiv 56 de puncte în forma adoptată de Camera decizională, configuraţia între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului fiind astfel una semnificativ diferită. Astfel, forma legii adoptate de Camera Deputaţilor introduce în Legea nr. 295/2004 dispoziţii noi – art. I pct. 4, 6, 9, 12-13, 15, 18, 24, 32-33, 42 şi 45, care nu au fost avute în vedere de prima Cameră şi totodată elimină nu mai puţin de 26 de modificări sau completări, după caz, operate asupra Legii nr. 295/2004 de prima Cameră.

"Amintim că, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 62/2018), Curtea Constituţională a reţinut existenţa unei configuraţii semnificativ diferite chiar şi în cazuri în care forma primei Camere sesizate conţinea un articol unic, iar forma Camerei decizionale conţinea două articole. În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor este neconstituţională în ansamblul său", solicită şeful statului.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.