Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a susţinut marţi, în timpul dezbaterii în Senat a moţiunii simple depuse de PNL şi PMP împotriva sa, că în perioada 2014-2023 România are la dispoziţie o alocare financiară totală de 42,3 miliarde de euro, iar până acum a beneficiat de 46,7 miliarde de euro, dintre care 9,7 miliarde de euro în exerciţiul financiar 2014-2020.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

“Fondurile europene sunt, într-adevăr, o oportunitate pentru dezvoltarea României. Fondurile structurale şi de investiţii reprezintă instrumentul fundamental pus la dispoziţia statelor membre pentru consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, prin reducerea decalajelor diferitelor regiuni şi evitarea adâncirii diferenţelor de dezoltare. Pe perioada 2014-2023, România are la dispoziţie o alocare financiară totală de 42,3 miliarde de euro fonduri europene”, a declarat Rovana Plumb în plenul Senatului.

Ea susţine că România a atras până acum 46,7 miliarde de euro fonduri europene, dintre care 9,7 miliarde de euro în exerciţiul financiar actual 2014-2020, afirmând că PIB-ul a avut o creştere de 13,6% în perioada 2008-2016.

„România a beneficiat până în prezent de 46,7 miliarde de euro fonduri europene, din care 9,7 miliarde de euro în exerciţiul financiar actual 2014-2020. Conform Comisiei de Prognoză, în perioada 2008-2016, impactul fondurilor europene asupra dezvoltării României a fost incontestabil, astfel PIB-ul real cumulat la finele acestui interval a fost cu 13,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa acestor fonduri. Volumul total al consumului privat a depăşit cu 22,2% nivelul estimat, corespunzător ipotezei în care nu ar fi fost implementate fonduri europene”, a continuat Plumb.

Plumb spune că afirmaţia din textul moţiunii potrivit căreia au fost atrase fonduri europene derizorii sau implementarea unor proiecte nu a început ar fi fost o afirmaţie valabilă în 2016.

"Afirmaţia din textul moţiunii PMP-PNL privind sumele derizorii sau cea privind neînceperea implementării proiectelor poate s-ar fi potrivit dacă ar fi fost făcută în anul 2016, când sub ochii tuturor s-au derulat sute de zile de discuţii sterile, desene frumoase şi rezultate zero. În ianuarie 2017, când am preluat guvernarea, în afară de sumele de prefinanţare virate de Comisia Europeană, niciun euro nu fusese solicitat la rambursare. Ar fi trebuit să vă întrebaţi de ce. Răspunsul este însă simplu: contractele de finanţare cu beneficiari erau inexistente, implementarea lipsea cu desăvârşire, iar sistemul de management şi control nu era acreditat", a spus Rovana Plumb.

Ea mai susţine că, potrivit unor date ale Comisiei Europeane, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de investiţii este de 16%, în timp ce media europeană este de 18%.

"România depăşeşte state membre ale UE cu experienţă de zeci de ani în atragerea de fonduri europene nerambursabile. Au fost deschise apeluri în valoare de 22,5 miliarde de euro, adică 80% din alocarea totală aferentă politicii de coeziune. Această sumă înseamnă linii de finanţare pentru crearea de noi locuri de muncă, creşterea ratei de ocupare, competitivitate, forţă de muncă calificată, servicii de prevenire a îmbolnăvirii pentru sănătatea cetăţenilor, servicii de utilitate publică - apă şi canalizare, îmbunătăţirea cunoştinţelor, o viaţă digitală, dezvoltarea mediului de afaceri, dezvoltarea regională, investiţii în mediu, investiţii în infrastructura de transport, toate acestea reprezintă investiţii în societatea noastră, în dezvoltarea României, investiţii plecând de la capitalul uman şi până la infrastructura de transport", a mai susţinut ministrul Fondurilor Europene.

Marţi se dezbate şi se votează moţiunea simplă depusă de PNL şi PMP împotriva ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

Moţiunea a fost depusă de parlamentari PNL şi PMP, care avertizează că situaţia programelor operaţionale sectoriale este deosebit de  gravă, din perspectiva sumelor foarte de mici rambursate efectiv de către Comisia Europeană, până în prezent.

Programul Operaţional Regional are alocată suma de 6.600.000.000 euro, rata de absorbţie efectivă fiind în valoare de 24.272.480, ceea ce reprezintă 0,37%, în timp ce suma alocată Programului Operaţional Infrastructura Mare este de 9.418.524.484 euro, iar gradul de absorbţie este de 858.287.778 euro, însemnând 9,11%. Pentru Programul Operaţional Competitivitate a fost alocată suma de 1.329.787.234 euro, rata de absorbţie fiind de 59.118.754 euro - 4,45%, în timp ce pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă a fost alocată suma de 553.191.489 euro, absorbţia efectivă fiind de 20.668.383 euro - 3,74%. Pentru Programul Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime, alocarea financiară este de 168.421.371 euro, rata de absorbţie fiind de 9.785.156 euro, adică 5,81%, iar pentru Programul Operaţional Capitalul Uman suma alocată este de 4.371.963.027 euro, rata de absorbţie până la 19 ianuarie 2018 fiind 0%, se arată în textul moţiunii.

"România are o şansă majoră de a se dezvolta şi de a deveni cu adevărat un stat european, cu un nivel de trai la nivelul statelor din Europa de Vest. Această oportunitate este oferită de fondurile europene, fonduri care pot contribui la creşterea calităţii vieţii românilor. Rata absorbţiei aferentă programării bugetare 2014 – 2020 a ajuns, la sfârşitul anului 2017, la doar 10,1%, majoritatea Programelor Operaţionale care gestionează Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii de care România beneficiază au avut rezultate catastrofale”, spun iniţiatorii moţiunii depuse împotriva ministrului Rovana Plumb.

Ei mai arată că PSD-ALDE au fost interesate mai mult de măsurile clientelei lor, şi nu să atragă investiţii şi fonduri europene, iar România dezangajează anual sute de milioane de euro.

"PSD împreună cu ALDE au fost mult mai interesate să ia măsuri în interesul clientelei de partid decât să pregătească investiţii şi să atragă fonduri europene. În acelaşi timp, funcţionărimea (numită politic, pe lângă cea cu atribuţii tehnice) din ministere  se mişcă încet, lunile trec, iar banii de investiţii nu ajung în ţară, România dezangajează anual sute de milioane de euro. Toate componentele societăţii româneşti sunt lezate puternic de lipsa infrastructurii publice, birocraţia excesivă şi de lipsa reală de interes pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene", mai afirmă iniţiatorii moţiunii.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.