Şeful STS, Marcel Opriş, le-a prezentat, marţi, membrilor Comisiei de anchetă privind alegerile din 2009, măsurile împotriva fraudelor electorale luate cu ajutorul Serviciului, inclusiv oferirea tuturor preşedinţilor secţiilor de vot a unor telefoane pentru raportarea incidentelor şi a datelor despre alegeri, care funcţionau pe infrastructura serviciului 112, pentru a exista înregistări şi "urme" ale acţiunilor STS, în ideea că Serviciul ar putea fi acuzat de diverse "activităţi" şi va avea nevoie de probe.
Opriş le-a spus membrilor Comisiei că au fost oferite peste 22.000 de telefoane mobile, cu cartele SIM, către şefii secţiilor de vot din ţară, prin care puteau fi transmise două tipuri de date: prin SMS, prezenţa la vot, iar prin voce orice fel de incidente, asigurându-se şi comunicarea între secţiile de vot pentru radierea din lista permanentă a persoanelor care au votat în secţii special, împiedicându-se astfel votul multiplu.
În ceea ce priveşte raportarea prin voce, şeful STS a explicat că s-a ales infrastructura 112, considerând că este singurul sistem care "permitea o înregistrare legală, opozabilă în justiţie".
"S-a preferat mărirea capacităţii la 112, chemarea lor în 112, tocmai în ideea de a se păstra o probă că ce s-a făcut s-a făcut cu bună intenţie (...) 112 a fost organizat special ca să primească alerte de la preşedinţii secţiilor de vot şi pentru acest lucru toate telefoanele preşedinţilor de secţii de vot au fost marcate special în 112 şi dacă ei dădeau un telefon ca să sesizeze un incident erau automat recunoscuţi", a spus el.
Tot prin 112 au fost sunaţi preşedinţii secţiilor de vot, în măsura nevoilor. "Am avut inclusiv câteva secţii în care am fost obligaţi să ducem mijloace de comunicaţii prin satelit, tocmai în ideea că o persoană care votează pe o listă permanentă să nu mai poată vota pe o listă specială (...) O persoană care a votat în secţia specială să se comunice la secţia de unde aparţine pe secţia permanentă, ca să fie radiată de pe lista permanentă", a spus Opriş.
Şeful STS a explicat că apelul nu era către 112, ci era un call center special, pe infrastructura numărului de urgenţă.
Marcel Opriş a explicat că aceste măsuri au fost solicitate Serviciului, el luând decizia ca orice implementare să fie făcută într-un mod care să poată asigura şi păstrarea unor "urme" ale activităţii STS.
"Noi în momentul în care ni s-a cerut am spus că da, facem, cu o singură condiţie: să existe undeva o urmă. Întotdeauna am încercat să păstrăm urme despre activitatea instituţiei, fiindcă aveam o premoniţie. Ştiam că atunci când va fi nevoie ca cineva să fie suspicionat de activităţi vom fi primii candidaţi şi atunci am preferat ca întotdeauna când ni s-a cerut ceva, dacă am acceptat să facem, să facem în aşa fel încât să păstrăm urma", a explicat el.
"Orice fel de document şi notiţă despre implicarea STS în alegeri există şi vor rămâne acolo cel puţin cât voi fi eu, indiferent de caracterul lor, că e public, clasificat sau foarte clasificat", a mai adăugat Marcel Opriş.
Şeful STS a explicat şi sistemul de transmitere a statisticii privind prezenţa la vot, care funcţiona printr-un serviciu solicitat de INS. Transmiterea se făcea prin SMS, tot prin telefoanele puse la dispoziţie şefilor de secţii de vot de către STS.
"Pentru transmiterile de SMS, cele care chiar conţineau date să spunem confidenţiale sau care trebuiesc protejate, acestea aveau un sistem de protecţie prin acreditare. Toate terminalele care erau conectate în acest sistem primeau un mesaj care îi avertiza că trebuie să raporteze după un format standard şi toţi preşedinţii secţiilor de vot răspundeau la acel mesaj, completând cifra care o număraseră până atunci", a explicat Opriş.
El a precizat că, pentru a evita coruperea datelor, nu se acceptau SMS-uri decât de la numerele de telefon înscrise în sistem, într-un termen de 15 minute de la solicitarea datelor de către INS.
"Îmi amintesc bine că INS a făcut atunci câteva elemente care să înlăture greşelile sau erorile. Exista un algoritm care permitea o evaluare automată, după numărul de participanţi raportat, şi care declanşa automat mecanism de discuţie cu preşedintele secţiei de vot. Spre exemplu, dacă la un interval de două ore ar fi votat 2.000 de persoane într-o secţie de vot automat intra o alertă în funcţiune, reprezentanţii din BEJ ai Statisticii automat căutau preşedinţii de secţie de vot şi îi întrebau ce s-a întâmplat, dacă cifra este corectă", a mai spus Opriş.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
