La aproape 7 luni de la intrarea în vigoare a legii care prevede monitorizarea electronică a infractorilor pentru protecţia victimelor violenţei domestice, Guvernul nu a reuşit să adopte normele de aplicare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la operaţionalizarea sistemului de monitorizare şi alertă până la 1 martie 2022, aşa cum prevede legea. Deputata USR Oana Ţoiu a solicitat atât Guvernului, cât şi instituţiilor cu rol în dezvoltarea şi administrarea SIME să comunice demersurile efectuate până în prezent, arată un comunicat de presă al partidului.
„În primăvară, am votat ca fiecare femeie abuzată, cu ordin de protecţie, să poată fi real protejată de abuzator prin brăţări electronice care să alerteze poliţia la apropierea agresorului. În România au fost crime înfăptuite de cei care deja aveau interdicţia de a se apropia de victimă, doar că o încălcau şi se afla prea târziu, iar organizaţiile non-guvernamentale şi victimele s-au luptat mulţi ani ca ele să primească protecţie reală. Legea a fost promulgată pe 21 mai şi de atunci s-a scurs termenul de şase luni în care Guvernul (şi, în principal, Ministerul Afacerilor Interne) trebuia să vină cu normele fără de care legea nu poate fi pusă în practică”, a declarat deputata USR Oana Ţoiu, conform sursei citate.
Legea nr. 146/20021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale prevede ca normele de implementare să fi fost emise până pe 21 noiembrie, iar până pe 1 martie 2022 să fie operaţionalizat sistemul de monitorizare şi alertă.
Pe 17 noiembrie, deputata Oana Ţoiu a adresat o interpelare premierului de atunci, Florin Cîţu. Răspunsul a venit din partea actualului Guvern, sec: interpelarea nu este „în concordanţă cu noua structură şi componenţă a Guvernului” (documentul).
Apoi, luând în considerare termenul pentru operaţionalizarea SIME, deputata USR Oana Ţoiu a solicitat Inspectoratului General al Poliţiei Române, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, instituţii responsabile cu dezvoltarea şi administrarea SIME, să comunice stadiul şi demersurile efectuate pentru operaţionalizarea acestuia.
Rezultatul a fost că Inspectoratul General al Poliţiei Române nu a răspuns solicitării, adaugă sursa citată.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor a precizat că Hotărârea Guvernului nu a fost aprobată/publicată, dar că a exprimat un punct de vedere cu privire la un proiect de Regulament privind organizarea şi funcţionarea Comitetului tehnic elaborat de IGPR, şi a participat la şedinţele tehnice pentru a analiza şi identifica soluţii viabile cu infrastructura necesară operaţionalizării sistemului (documentul).
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a transmis că dezvoltarea componentei aflate în responsabilitatea acestuia poate începe abia după stabilirea soluţiei de monitorizare electronică şi a tipului de dispozitiv electronic de supraveghere. În acest sens, specialişti din cadrul instituţiei au participat la sesiuni de prezentare a echipamentelor şi a sistemelor informatice necesare implementării acestui proiect. De asemenea, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale ne asigură că întreprinde toate demersurile necesare, în vederea operaţionalizării Sistemului informatic de monitorizare electronică până la data de 1 martie 2022.
„Nu ajută cu mare lucru să votăm legi, dacă ele nu se aplică şi nu cred că responsabilitatea mea se termină cu votul din plen. Aşa cum cetăţenii au obligaţia de aplica legea, aşa o are şi statul, de a face ce e în dreptul lui. Nu este legea mea, noi am asigurat doar puterea necesară de a o debloca după ce fusese parcată în sertare în legislatura trecută, dar e o lege de care îmi pasă şi pe care o voi urmări îndeaproape”, a mai explicat Ţoiu.
Legea pentru monitorizarea electronică a infractorilor a fost susţinută şi votată de USR în contextul în care statisticile arată că, în România, doar una din trei victime ale violenţei domestice merge în instanţă pentru a cere protecţie împotriva agresorului. În primele şapte luni ale anului 2020, peste 5.000 de persoane au cerut ordine de protecţie provizorii, dar 40% dintre acestea au fost încălcate.
Până în 2018, Ministerul Justiţiei nici nu culegea date despre procesele în care figura infracţiunea încălcării ordinelor de protecţie. În urma interpelărilor adresate de parlamentari USR, Ministerul Justiţiei a actualizat baza de date ECRIS cu procesele din instanţele româneşti în funcţie de infracţiuni. Astfel, am putut afla că din aproape 3.000 de ordine de protecţie definitive emise în 2019, o treime au fost încălcate, situaţia fiind similară în 2018. Cu alte cuvinte, 1.000 de infracţiuni anual care ar trebui să se regăsească pe rolul instanţelor.
Combaterea violenţei domestice, inclusiv prin monitorizarea electronică a respectării măsurilor dispuse şi prin pedepsirea şi descurajarea încălcării ordinelor de protecţie, figurează în programul de guvernare al USR şi vom continua să luptăm pentru protejarea cetăţenilor României de infractori, conchide sursa menţionată.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
