„Condiţia bunei reputaţii profesionale face parte dintre cele subiective, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale”, arată instituţia în motivarea respingerii sesizării PNL şi USR privind numirea lui Florin Iordache la şefia Consiliului Legislativ. În acest caz, Curtea nu se poate erija în controlorul deciziei Parlamentului, care, în situaţia dată, a considerat că această condiţie este îndeplinită, mai arată CCR, în motivarea deciziei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Curtea constată că Legea nr.73/1993 reglementează atât condiţii obiective, cât şi subiective pentru numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. Condiţia bunei reputaţii profesionale face parte dintre cele subiective, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale. În acest caz, Curtea nu se poate erija în controlorul deciziei Parlamentului, care, în situaţia dată, a considerat că această condiţie este îndeplinită. Consacrarea caracterului dihotomic al condiţiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, şi anume condiţii obiective şi condiţii subiective, are drept consecinţă doar admisibilitatea unui control efectuat de instanţa constituţională exclusiv în ceea ce priveşte condiţiile obiective. Curtea Constituţională nu poate analiza şi cenzura opţiunea Camerei Deputaţilor prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi o persoană într-o funcţie publică”, conform motivării CCR.

De asemenea, Curtea precizează că numirea lui Iordache la şefia Consiliului Legislativ s-a făcut în urma unui vot în Parlament şi a implicat „o apreciere subiectivă, întemeiată pe informaţiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către Preşedintele României, care manifestă o opţiune personală, în cadrul unei decizii individuale”.

„Decizia de numire în funcţia de demnitate publică aparţine în exclusivitate titularilor prevăzuţi de Constituţie şi implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informaţiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către preşedintele României, care manifestă o opţiune personală, în cadrul unei decizii individuale. Odată adoptate aceste decizii, opţiunea fiecărui for decident este asumată în plan instituţional şi politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru”, arată CCR.

Astfel, Curtea Constituţională nu are competenţa să verifice îndeplinirea condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie profesională, această competenţă exclusivă şi discreţionară revenind Parlamentului. Aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în privinţa condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie morală", mai indică instituţia în motivarea deciziei.

Pe 18 noiembrie, CCR a respins ca neîntemeiate sesizările PNL şi USR privind numirea lui Florin Iordache în funcţia de preşedinte la Consiliului Legislativ şi argumentează că numirea a fost făcută conform cu Legea fundamentală, respectiv cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi (simplă).

PNL preciza, în sesizarea formulată la Curte, că preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii sunt numiţi prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul comisiilor juridice reunite. Liberalii adăugau că pentru numirea lui Florin Iordache s-au înregistrat 185 de voturi, în timp ce legea prevede 234.

Hotărârea Legislativului nu este constituţională, mai argumenta PNL, pentru că Florin Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993, în condiţiile în care a promovat, în calitate de ministru al Justiţiei în Cabinetul Grindeanu, OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea.

Camera Deputaţilor şi Senatul au votat în plenul reunit, în Legislatura trecută, ca Florin Iordache să fie preşedinte al Consiliului Legislativ. Votul a fost secret, cu buletine.

Au fost 185 de voturi „pentru” şi 43 de voturi „împotrivă” la Florin Iordache. Ionuţ Duli Mazâlu, propus de USR, a avut două voturi „pentru” şi 226 de voturi „împotrivă”, iar fostul judecător al CCR Augustin Zegrean, propus de PNL, a avut 41 de voturi „pentru” şi 187 de voturi „contra”.

Pentru funcţia de preşedinte al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare din cadrul Consiliului Legislativ a fost votat George Edward Dircă, senator USR.
Florin Iordache a depus în 9 noiembrie jurământul ca preşedinte al Consiliului Legislativ. Prin urmare, Camera Deputaţilor a vacantat pe 24 noiembrie mandatul de parlamentar al acestuia.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.