Moţiunea simplă pe Justiţie, iniţiată de ALDE şi semnată de 53 de deputaţi, a fost respinsă miercuri de Camera Deputaţilor, cu 45 de voturi ”pentru”, 84 voturi ”împotrivă” şi 85 de abţineri, a anunţat preşedintele de şedinţă, Florin Iordache.
Aceasta este prima moţiune la adresa unui membru al Cabinetului Cioloş.
Moţiunea simplă intitulată ”Drepturile omului nu sunt un lux" a fost dezbătută luni, când în sală au fost prezenţi doar câţiva deputaţi.
Deputatul ALDE, Steluţa Cătăniciu, a precizat, după ce moţiunea a fost respinsă, că dacă deputaţii ar fi participat la dezbateri, ”poate că atitudinea ar fi fost alta”.
”Aţi fi avut ocazia să vedeţi un ministru al Justiţiei cum vorbeşte în Parlament despre drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Vreau să vă spun că pe mine, personal, şi în mod cert pe colegii are au votat astăzi moţiunea simplă, doamna ministru nu m-a convins că declaraţia dânsei a fost o eroare de comunicare. Nici măcar nu am avut impresia că s-a obosit să facă acest lucru. (...) Mă aşteptam ca votul astăzi să fie altfel: împotriva doamnei Raluca Prună. Doamna care îşi permite luxul să facă pe ministrul Justiţiei în România luându-şi concediu de la Bruxelles ”, a spus Cătăniciu.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat luni, la finalul dezbaterilor privind moţiunea simplă pe justiţie din plenul Camerei Deputaţilor, că aşteaptă rezultatul votului de miercuri din plen, urmând ca, în funcţie de deznodământul moţiunii, să ia o decizie.
”E prematur să mă pronunţ. Aştept votul de miercuri şi, în funcţie de rezultatul votului de miercuri, o să pot să îmi fac propria reflecţie şi să iau o decizie”, a spus ministrul Justiţiei, luni la finalul dezbaterilor din Parlament.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, luni, în cadrul dezbaterilor privind moţiunea simplă pe Justiţie din Camera Deputaţilor, că denunţă ideea de a avea un set de legi care afirmă doar teoretic drepturile şi libertăţile fundamentale, dând drept exemplu atentatele din Paris şi Bruxelles şi incendiul din Colectiv, în care victimele nu au fost salvate de către simpla clamare a acestor drepturi.
”Cei care se aflau într-un club din Bucureşti în octombrie 2015, cei care se aflau pe bulevardul Voltaire la Paris, în noiembrie 2015, cei care se aflau în aeroportul sau metroul din Bruxelles, în martie 2016, aveau cu toţii drepturi. Situaţia pe care o denunţ este de a avea numai un set de legi care afirmă, pur teoretic, drepturi şi libertăţi prin eludarea sau aplicarea preferenţială a legii în favoarea celor bine conectaţi. Corupţia, tratamentul preferenţial în aplicarea legii, plastic spus că unii sunt mai egali decât alţii, sunt o povară pentru cetăţeni”, a spus Prună, în plenul Parlamentului.
Ea a mai menţionat că drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie protejate, în paralel însă cu crearea unui climat de siguranţă pentru cetăţeni.
”Într-o societate democratică drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie protejate. Libertatea şi siguranţa sunt două deziderate sociale care adesea nasc tensiuni şi dezbateri aprinse atunci când democraţiile sunt chemate să definească politice de combatere a criminalităţii şi politici privind securitatea naţională (...) Rolul nostru comun este acela de a construi un spaţiu care să permită cetăţenilor un trai în siguranţă. O viaţă în care să se poată manifesta liber, să se poată deplasa fără teamă şi să poată beneficia de toate garanţiile pe care o societate matură le poate oferi. Nu vreau să ne limităm dreptul efectiv la libera circulaţie din frica de a lua avionul sau metroul, vreau să mergem cu încredere în club, pe stradă, la spital, în şcoli”, a mai spus ministrul Justiţiei.
Ideea centrală a moţiunii ALDE este aceea că ministrul Justiţiei nu tratează drepturile şi libertăţile cetăţeneşti cu deferenţa cuvenită, mai ales în ceea ce priveşte modul în care Guvernul a soluţionat problema interceptărilor, generată de către decizia Curţii Constituţionale din februarie, potrivită căreia SRI nu poate face interceptări în cauze de natură penală.
”Din păcate, ceea ce aţi făcut până astăzi demonstrează că nu este de ajuns să citeşti şi să traduci legislaţia europeană pentru a înţelege principiile fundamentale ale sistemelor de drept ale naţiunilor civilizate”, i se reproşează Ralucăi Prună în textul moţiunii simple.
Totodată, semnatarii textului subliniază că nu se simt confortabili cu faptul că ”Uniunea Europeană este deservită de funcţionari care nu împărtăşesc principiile şi valorile fundamentale ale construcţiei europene şi care îndeamnă la nerespectarea lor”.
”Este adevărat că lupta împotriva corupţiei trebuie continuată şi s-au depus multe eforturi pentru această luptă, chiar în lipsa dumneavoastră, dar modul în care este ea purtată poate constitui o provocare pentru drepturile omului şi poate genera multe întrebări, una dintre ele esenţială, la care Parlamentul României, prin votul pe care îl va exprima pentru această moţiune, trebuie să răspundă: Sunt drepturile fundamentale ale omului un lux?”, se mai arată în moţiunea iniţiată de ALDE.
Moţiunea simplă pe justiţie a fost iniţiată de ALDE şi a fost semnată de 53 de deputaţi, printre care Victor Ponta, Sebastian Ghiţă sau Daniel Constantin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
