Acţiunea penală faţă de un judecător sau procuror va putea fi declanşată cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraţilor va putea fi făcută cu încuviinţarea CSM, prevede proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, făcut public marţi de Ministerul Justiţiei, care modifică şi alte legi din domeniul Justiţiei.
În prezent, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea penală a judecătorilor şi procurorilor operează potrivit reglementărilor din Codul penal şi Codul de procedură penală; împotriva judecătorilor şi procurorilor poate începe urmărirea penală şi se poate pune în mişcare acţiunea penală în condiţiile dreptului comun, însă sunt anumite măsuri procesuale care nu pot fi luate decât cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.
Ministerul Justiţiei propune măsuri suplimentare, ”în scopul asigurării unei protecţii adecvate a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare”. Aceste măsuri au rol de garanţie, în cazul în care aceştia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanţii şi necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraţilor, în situaţia existenţei unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârşit o infracţiune.
În acest sens, proiectul de lege prevede următoarele soluţii:
- punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor se încuviinţează de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraţilor care sunt membri aleşi ai Consiliului;
- Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă asupra cererilor de încuviinţare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării şi de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu;
- în caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă;
- dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleşi ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluţionarea respectivei cereri.
”Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanţiilor de independenţă recunoscute magistraţilor, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să îşi exercite funcţia judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influenţe externe, sugestii, presiuni, ameninţări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant şi în documentele internaţionale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independenţa şi autonomia efectivă a procurorilor şi să stabilească garanţii adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acţiona în mod echitabil, imparţial şi obiectiv.”, explicăMJ.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
