Marian Enache, preşedintele Curţii Constituţionale a României a afirmat luni, în cadrul adunării solemne ”Centenarul Constituţiei României Întregite (1923-2023)”, eveniment organizat de Curtea Constituţională a României, că orice Constituţie, ca Pact social suprem şi ordonator al sistemului socio-politic, trebuie să realizeze atât echilibrul, proporţionalitatea dintre autoritatea de stat şi libertatea ca valoare universală inerentă condiţiei umane, a statutului legal şi constituţional al fiecărui cetăţean, cât şi limitarea puterii statului în raporturile cu cetăţenii săi.
”Curtea Constituţională a României a hotărât în mod unanim, în plenul său, să declare anul 2023 anul Centenarului Constituţiei din 1923, care să debuteze cu un moment festiv şi oficial, cu lansarea unei emisiuni filatelice, urmate pe parcursul întregului an de acţiuni cu un conţinut profesional-ştiinţific, dezbateri, comunicări, vernisarea de expoziţii în scopul sublinierii însemnătăţii eminente a Constituţiei din 1923. Astăzi, în cadrul acestei manifestări aniversare, împreună deschidem Anul Centenarului Constituţiei din 1923. Este o bucurie pentru noi toţi să fim împreună la această Adunare Solemnă şi să avem posibilitatea să împărtăşim într-un mediu atât de select, naţional şi deopotrivă european, idei şi semnificaţii exprimate în alocuţiuni şi mesaje aniversare, dedicate evocării rolului şi valorii Constituţiei din 1923 pentru istoria politică a României, a cărei dezvoltare statală s-a realizat în contextul proceselor istorice europene desfăşurate în perioada formării şi cristalizării naţiunilor”, a spus preşedintele CCR.
Marian Enache a afirmat că ”şi-au propus să celebreze acest moment ca pe un eveniment special al constituţionalismului românesc pentru că Documentul Constituţiei din 1923, în succesiunea Constituţiei din 1866, a pus bazele României întregite. Prin scopul şi conţinutul acestei Constituţii, românii şi-au văzut împlinite aspiraţiile de a fi Uniţi şi a trăi într-o Românie unitară şi suverană”.
”Constituţia din 1923, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă, în esenţă, un Document constituţional întemeietor al României şi al identităţii sale politice între alte naţiuni ale acelui timp istoric. Actul Unirii şi întregirii României din 1918 a fost un Act istoric de excepţională importanţă politică şi constituţională, iar în percepţia tuturor românilor, a fost un act de dreptate istorică. Această înfăptuire crucială a Actului Unirii din 1918 a fost consfinţită în Constituţia din 1923. În acelaşi Act fundamental au fost consacrate la rang constituţional: limba română, ca limbă oficială a statului român, introducerea controlului judecătoresc de constituţionalitate a legilor, România fiind unul dintre puţinele state din Europa care implementa acest tip de control ce prefigura exigenţele actuale ale statului de drept şi ale democraţiei constituţionale; înfiinţarea contenciosului administrativ, principiul separaţiei puterilor, au fost recunoscute drepturile civile pentru femei şi s-au garantat libertatea presei, a întrunirilor, drepturile, libertăţile şi egalitatea în faţa legii inclusiv a minorităţilor naţionale, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau religie; Biserica creştină şi greco-catolică au fost recunoscute ca biserici româneşti”, a arătat preşedintele CCR.
Enache a menţionat că, într-o accepţiune generală, Constituţia din 1923 a fost considerată una dintre Constituţiile-reper ale României, care a receptat în momentul realizării ei ideile liberalismului constituţional european, pe care le-a integrat necesităţilor istorice ale dezvoltării societăţii româneşti, fiind, astfel, un Document juridic de valoare naţională.
”Constituţia din 1923 reprezintă o valoare imaterială a tradiţiei şi a culturii noastre constituţionale pe care trebuie să o preţuim şi să o cinstim aşa cum se cuvine, deoarece aceasta exprimă un moment esenţial al formării statalităţii şi identităţii poporului român în devenirea sa istorică, precum şi o mărturie vie a civilizaţiei sale politico-constituţionale. Aducem astăzi, un Omagiu la 100 de ani, înaintaşilor noştri statorniciţi în cronica luminoasă a trecutului pentru contribuţia lor la edificarea monumentului Constituţiei din 1923. Constituţia din 1866, precum şi Constituţia din 1923 au fost valorificate ca izvoare directe şi în redactarea Constituţiei din 1991”, a spus el.
Marian Enache a arătat că ”procesul de elaborare al acestei Constituţii a fost inspirat din tradiţiile constituţionalismului românesc şi ancorat în cuceririle şi progresele democraţiei constituţionale europene. Constituţiile ante- şi interbelice româneşti au fost surse autentice pentru Constituantul din 1991, care s-a raportat, în acelaşi timp, şi la modelele constituţionale cele mai avansate existente în acel moment în Europa. Toate acestea sunt o dovadă peremptorie a faptului că România face parte din spaţiul constituţional european, având un rol important în structurarea peisajului cultural, politic şi geostrategic al Europei şi prin statutul său de membru al structurilor euroatlantice”.
”Aşadar, putem imagina un arc peste timp între constituţiile istorice democratice ale României şi Constituţia actuală a ţării. Putem afirma, totodată, şi existenţa interacţiunilor dintre Constituţia actuală a României şi constituţionalismul european, care se prezintă ca o mişcare vie, inovatoare şi integratoare a dreptului Uniunii Europene şi a universalismului drepturilor omului, precum şi a standardelor jurisprudenţiale dezvoltate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a adăugat el.
Enache a afirmat că ”pentru Curtea Constituţională, rememorarea tradiţiilor constituţionalismului românesc devine o datorie de conştiinţă în faţa generaţiilor prezente şi viitoare”.
”Cunoaşterea istoriei constituţionalismului românesc ca, de altfel, şi a actualităţii acestuia sunt necesare pentru a forma în conştiinţa tinerilor apartenenţa lor la o naţiune care şi-a modelat istoriceşte idealurile şi valorile în matricea dreptului şi culturii juridice europene. Orice Constituţie, ca Pact social suprem şi ordonator al sistemului socio-politic, trebuie să realizeze atât echilibrul, proporţionalitatea dintre autoritatea de stat şi libertatea ca valoare universală inerentă condiţiei umane, a statutului legal şi constituţional al fiecărui cetăţean, cât şi limitarea puterii statului în raporturile cu cetăţenii săi. Forţa Constituţiilor rezidă în menţinerea păcii sociale prin instituirea ordinii constituţionale, fundament al sistemului juridic şi al regimului democratic al unei ţări. Cu toţii avem conştiinţa faptului că o Constituţie aparţine unei comunităţi politice şi, în primul rând, cetăţenilor liberi şi egali în drepturi. De aceea, fiecare cetăţean are îndatorirea moral-politică şi juridică a respectării Constituţiei ca manifestare suverană a titularului puterii politice, lege a întregii Cetăţi, care asigură temelia armoniei sociale, unitatea politică şi coeziunea societăţii noastre”, a spus el.
Marian Enache a declarat că acesta este şi sentimentul predominant al cetăţenilor români, atunci când se referă la relaţia lor cu Legea fundamentală.
”Pentru aceştia, Constituţia reprezintă un „scut” de apărare a drepturilor şi libertăţilor, o garanţie a valorii demnităţii lor”, a mai spus preşedintele CCR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
