Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că „nu este bine să avem abordări contabile”, atunci când a fost întrebat cum comentează faptul că o analiză recentă a NATO arată că România a cheltuit mai puţin de 2% pentru Apărare. Şeful statului a explicat că sunt mai multe motive, unele care ţin de ţara noastră, altele nu. „Un motiv care nu ţine de noi ar fi că pur şi simplu lucrurile pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară cererea este incomparabil mai mare decât oferta şi anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obţinem”, a explicat Iohannis. „Al doilea factor au fost dificultăţile bugetare create şi de inflaţie şi de multe alte probleme pe care le-am avut şi atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie şi, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie”, a mai precizat preşedintele Klaus Iohannis.
„Da. Explicaţia nu este foarte complicată şi subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puţine motive principale pentru care alocarea a fost una şi cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea iniţială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui aşa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ţinând de noi, altele nu. Un motiv care nu ţine de noi ar fi că pur şi simplu lucrurile pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară cererea este incomparabil mai mare decât oferta şi anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obţinem”, a explicat Klaus Iohannis, întrebat cum comentează faptul că o analiză recentă a NATO arată că România a cheltuit mai puţin de 2% pentru Apărare, iar ţara noastră s-a angajat să aloce 2,5% şi care sunt explicaţiile pentru acest lucru, joi la Vilnius.
„Al doilea factor au fost dificultăţile bugetare create şi de inflaţie şi de multe alte probleme pe care le-am avut şi atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie şi, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie”, a continuat Preşedintele României.
„Multe s-au făcut la începutul lunii ianuarie şi februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023 atunci când au fost angajate. Şi, în fine, trebuie să recunoaştem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea şi cheltuielile pe Apărare, ci la modul general i-a deranjat şi pe români a fost inflaţia mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicaţiile şi cred că e bine de ştiut că noi am cheltuit foarte mulţi bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis şeful statului.
Conform unei analize NATO prezentate de TVR, pe 21 martie a.c., România a alocat 2,5% din PIB pe Apărare în 2023, dar a reuşit să cheltuiască doar 1,6%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
