Iohannis: Guvernanţii au preferat o hărmălaie populistă şi o jalnică ţopăială legislativă şi administrativă. Actualii guvernanţi periclitează viitorul ţării printr-o avalanşă de măsuri cu efecte care se arată dezastruoase
Iohannis: Guvernanţii au preferat o hărmălaie populistă şi o jalnică ţopăială legislativă şi administrativă. Actualii guvernanţi periclitează viitorul ţării printr-o avalanşă de măsuri cu efecte care se arată dezastruoase
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Iaşi, că, la 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, "guvernanţii au preferat o hărmălaie populistă şi o jalnică ţopăială legislativă şi administrativă", în loc să fie uniţi în jurul interesului naţional. "Actualii guvernanţi periclitează viitorul ţării printr-o avalanşă de măsuri cu efecte care se arată dezastruoase. România nu merită asemenea politicieni lipsiţi de responsabilitate faţă de ţară", a mai afirmat Iohannis.
"Din păcate, la 160 de ani de la momentul pe care îl sărbătorim astăzi, în locul unirii în jurul interesului naţional şi al integrării depline în Europa, guvernanţii au preferat o hărmălaie populistă şi o jalnică ţopăială legislativă şi administrativă. În locul unei viziuni coerente, care să asigure României o dezvoltare sustenabilă, actualii guvernanţi periclitează viitorul ţării printr-o avalanşă de măsuri cu efecte care se arată dezastruoase. România nu merită asemenea politicieni lipsiţi de responsabilitate faţă de ţară", a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la Iaşi, la la evenimentul organizat cu prilejul declarării Municipiului Iaşi „Capitală Istorică a României", la Palatul Culturii din Iaşi.
El a adăugat că Iaşiul nu merită să ajungă un oraş "al investiţiilor mereu promise şi amânate".
"Nici Iaşiul, cu moştenirea sa istorică, nu merită să ajungă un oraş al investiţiilor mereu promise şi amânate, mai ales că vorbim despre proiecte vitale, precum autostrada ori spitalul regional. Unirea din urmă cu 160 de ani ne obligă să facem totul pentru a reda speranţa românilor într-un viitor în care ţara să fie bine guvernată, iar cetăţenii respectaţi", a spus Iohannis.
La ceremonie au mai participat liderul PNL, Ludovic Orban, alături de alţi reprezentanţi ai partidului, liderul Pro România, Victor Ponta, liderul partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, fostul premier al Moldovei Iurie Leancă, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei IPS Teofan, procurorul general Augustin Lazăr.
Înainte de ceremonie, preşedintele Klaus Iohannis a mers la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde a depus o coroană de flori la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. La poarta lăcaşului de cult, şeful statului a fost aşteptat de zeci de oameni, care I-au aplaudat şi i-au scandat numele.
După ce a coborât din maşină, Klaus Iohannis s-a dus să dea mâna cu oamenii, unul dintre aceştia spunându-i: "Vă rog să fiţi un pic mai puternic cu ăştia de la putere".
La ieşirea din biserică, oamenii i-au scandat din nou numele, iar o femeie a strigat, în timp ce şeful statului urca în maşină: "Vrem autostrăzi, nu borfaşi pe străzi".
După festivitate, preşedintele s-a întreţinut timp de câteva minute cu cei prezenţi, discutând cu Ludovic Orban şi cu alţi lideri liberali, apoi a urcat în turnul Palatului Culturii, însoţit de primarul Mihai Chirica.
Discursul integral al preşedintelui:
„Mulţumesc, domnule Primar General,
Felicitări Iaşului!
Excelenţe,
Doamnelor şi domnilor,
Mă bucur să mă aflu în mijlocul dumneavoastră pentru a celebra împreună 160 de ani de la prima unire a românilor şi pentru a evoca şi cinsti memoria marelui artizan al modernizării ţării, Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza.
Iaşul a fost locul apropierii Moldovei de civilizaţia şi valorile occidentale. De altfel, Moldova a fost prima dintre provinciile româneşti care a aderat la idealurile Revoluţiei de la 1848. Actele domniei lui Alexandru Ioan Cuza, ca şi contribuţia politică a principalului său colaborator, Mihail Kogălniceanu, îşi au izvorul în idealurile revoluţionare de la 1848. Dreptate şi frăţie a reprezentat prima deviză a Tricolorului, inspirată de idealurile Revoluţiei franceze.
Unirea principatelor române şi angajarea societăţii româneşti pe calea reformelor democratice, de inspiraţie occidentală, s-au dovedit obiective inseparabile ale aceluiaşi proces istoric.
Doamnelor şi domnilor,
Evocând prima unire a românilor, nu doar preţuim viziunea şi faptele de la 1859, dar, totodată, punem în lumină viabilitatea opţiunii politice şi a angajamentului popular al acelor vremuri.
Atunci, ca şi la 1918 ori astăzi, românii au înţeles că unitatea naţională este singura cale spre o societate modernă, a cărei trăinicie se bazează pe respectarea drepturilor cetăţeneşti şi pe garantarea egalităţii tuturor în faţa legii.
Înaintaşii şi-au dorit pentru viitorul naţiunii o ţară a integrităţii, o ţară a oamenilor liberi şi educaţi, şi din aceste aspiraţii s-a născut energia populară care a făcut posibilă Unirea Principatelor. Sunt aspiraţii la fel de valabile şi astăzi.
În 1859, istoria a consemnat un prim proiect de ţară, care cuprindea reforma agrară, reforma învăţământului, modernizarea instituţiilor publice şi a infrastructurii. Omagiindu-l pe Alexandru Ioan Cuza, nu uităm că fiecare generaţie are oportunitatea de a întări edificiul unităţii naţionale prin proiectele sale proprii.
Politicienii, elitele la modul general, au datoria de a se prezenta în faţa cetăţenilor şi a istoriei cu obiective şi cu rezultate. Când e vorba de a genera noi energii, de a moderniza societatea, cum s-a întâmplat după Unirea Principatelor, educaţia şi infrastructura trebuie să fie priorităţile unei guvernări responsabile.
Din păcate, la 160 de ani de la momentul pe care îl sărbătorim astăzi, în locul unirii în jurul interesului naţional şi al integrării depline în Europa, guvernanţii au preferat o hărmălaie populistă şi o jalnică ţopăială legislativă şi administrativă.
În locul unei viziuni coerente, care să asigure României o dezvoltare sustenabilă, actualii guvernanţi periclitează viitorul ţării printr-o avalanşă de măsuri cu efecte care se arată dezastruoase.
România nu merită asemenea politicieni lipsiţi de responsabilitate faţă de ţară! Nici Iaşul, cu moştenirea sa istorică, nu merită să ajungă un oraş al investiţiilor mereu promise şi amânate, mai ales când vorbim despre proiecte vitale, precum autostrada ori spitalul regional.
Unirea din urmă cu 160 de ani ne obligă să facem totul pentru a reda speranţa românilor într-un viitor în care ţara să fie bine guvernată, iar cetăţenii respectaţi.
Doamnelor şi domnilor,
Pentru Iaşi, trecutul este o resursă, iar istoria acestor locuri vă dă încredere în opţiunile dumneavoastră şi energie în atingerea obiectivelor pe care vi le-aţi propus.
De-a lungul vremii, cărturarii ieşeni au contribuit la transformarea învăţământului în liantul care a desăvârşit pe plan spiritual şi intelectual unificarea politică a teritoriilor româneşti.
La doar un an după unirea principatelor, aici apărea prima universitate modernă de pe teritoriul ţării noastre. Aţi rămas un vector de transformare către un sistem de educaţie adaptat nevoilor secolului XXI şi vă mulţumesc, cu această ocazie, pentru parteneriatul dumneavoastră constant în cadrul proiectului România Educată.
Doamnelor şi domnilor,
Pentru Iaşi, a fi Capitală istorică nu înseamnă a privi cu melancolie spre trecut, ci a-şi reîncărca energiile pentru dezvoltarea sa ca metropolă naţională şi europeană.
Aici, la Iaşi, în momente cruciale ale istoriei noastre moderne, au fost luate decizii care au influenţat în cea mai mare măsură existenţa şi dezvoltarea întregii Românii. În istoria urbei dumneavoastră se regăsesc manifestările unora dintre cele mai importante aspiraţii ale românilor.
De aceea, vă urez tuturor, dragi cetăţeni ai «dulcelui târg al Ieşilor», să vă bucuraţi de prestigiul de Capitală istorică, întru mulţi ani!
Doamnelor şi domnilor,
Să luăm aminte la mesajul istoriei! Libertatea şi unitatea naţională, precum şi statutul de cetăţeni europeni ne obligă la angajament şi responsabilitate pentru alegerile şi acţiunile noastre, fiindcă ele generează moştenirea pe care o lăsăm generaţiilor următoare.
În trecutul său, Iaşul nu a dat înapoi de la ceea ce, încă de pe vremea cronicarilor, şi-a asumat să fie: nu doar cetate de scaun, ci şi o cetate a cărţii şi a şcolii, a spiritualităţii şi culturii, o poartă a pătrunderii şi difuzării valorilor umaniste.
Sunteţi moştenitorii acestui proiect istoric şi aveţi datoria de onoare de a-l împlini!
Sunt convins că aici, la Iaşi, dar nu numai, prin opţiuni şi fapte, veţi contribui decisiv la construirea viitorului pe care România îl merită!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
