Klaus Iohannis a trimis, luni, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune,pentru că multe dintre prevederi sunt neclare şi imprecise.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune instituie noi reguli în ceea ce priveşte numirea şi demiterea din funcţie a membrilor organelor de conducere ale celor două societăţi, incompatibilităţile aplicabile, precum şi atribuţiile acestora.

În forma transmisă spre promulgare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTv conţine dispoziţii care fie sunt neclare, fie pot afecta funcţionarea celor două societăţi, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament, se arată într-un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.

În textul trimis Camerei Deputaţilor, sunt menţionate, între altele, criteriile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele ce pot fi numite ca membru titular sau supleant în Consiliul de administraţie al SRR, respectiv, al SRTv. Aliniatul articolului care face referire la acestea - „ce par a fi, mai degrabă, condiţii şi nu criterii de numire” - este neclar şi imprecis.

Pentru că în legea trimisă spre promulgare se arată că „pe timpul exercitării mandatului membrii consiliului de administraţie sunt obligaţi să renunţe la calitatea de membru în structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale”, preşedintele consideră că „norma ar trebui reanalizată sub aspectul compatibilităţii acestei calităţi de membru în consiliul de administraţie cu deţinerea unei funcţii de conducere în cadrul unui partid politic”.

În plus, membrii consiliului de administraţie - potrivit lit. c) a alin. (21) al art. 20 al Legii nr. 41/1994 - nu pot face parte din consiliul de administraţie al unei societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, care are activitate în domeniul audiovizualului şi nu pot participa la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, cu care SRR sau, după caz, SRTv, întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare. „Din aceleaşi raţiuni, ce ţin de obiectivitate şi imparţialitate în activitate, apreciem că această soluţie legislativă ar trebui menţinută şi în ceea ce priveşte membrii comitetului director”.

Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTv prevede, pe de o parte, ipoteza dizolvării consiliului de administraţie, iar pe de altă parte, cea a demiterii de drept a consiliului de administraţie ca efect al respingerii de către Parlament a raportului anual. Intervenţia legislativă din legea trimisă la promulgare reglementează asigurarea conducerii celor două societăţi doar în ipoteza dizolvării consiliului de administraţie, fără a exista o soluţie legislativă expresă cu privire la asigurarea acestei conduceri şi în ipoteza demiterii acestuia. „Se impune asigurarea unui cadru legislativ unitar. Semnalăm că legea nu acoperă nici ipoteza în care directorul general demisionează după dizolvarea/ demiterea consiliului de administraţie”.

„Dacă directorul general este interimar, Parlamentul îi va acorda un mandat bine definit pentru conducerea societăţii. Deşi sintagma «mandat bine definit» nu este o noutate în conţinutul Legii nr. 41/1994, considerăm că aceasta este neclară, iar atribuţiile directorului general interimar ar trebui indicate în mod expres în lege”.

Referitor la atribuţiile consiliului de administraţie, ale preşedintelui acestuia, precum şi cele ale directorului general, „constatăm că pentru unele dintre ele este neclar cine le va exercita, pentru că se repetă, în timp ce alte atribuţii nu sunt corelate cu dispoziţiile legale în vigoare”.

Este contestată şi menţionarea atribuţiei preşedintelui consiliului de administraţie „de a prezenta periodic situaţii economice înaintate de directorul general, în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie”, aliniat din care nu rezultă în raport cu ce organism se va realiza această atribuţie.

Pe de altă parte, nu a fost preluată prevederea potrivit căreia Consiliul de administraţie aprobă condiţiile de organizare a concursurilor pentru numirea membrilor comitetului director, dar „a fost introdusă o nouă atribuţie pentru directorul general, respectiv cea de a propune consiliului de administraţie, spre aprobare, componenţa comitetului director, precum şi eventualele modificări ale acesteia”. Astfel, rezultă că în noua concepţie a legiuitorului numirea membrilor comitetului director se va realiza fără concurs.

În ceea ce priveşte componenţa comisiei de selecţie ce urmează să aleagă proiectele de management ale candidaţilor la funcţia de director general, este semnalat că pentru cel puţin 4 dintre cei 7 membri ai acesteia nu sunt stabilite criterii clare, care să depăşească sfera politicului.

„Aceşti patru specialişti de prestigiu din afara instituţiei, ce vor fi propuşi de preşedintele consiliului de administraţie şi numiţi apoi prin decizie a consiliului de administraţie, pot fi chiar persoane ce activează în cadrul unor posturi de radio, de televiziune sau publicaţii concurente, ceea ce poate afecta buna funcţionare a celor două societăţi. În plus, considerăm că legea ar trebui să circumstanţieze şi domeniile din care pot proveni aceşti specialişti”.

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 41/1994 (art. I pct. 14 al legii trimise spre promulgare), directorul general poate fi schimbat din funcţie înainte de expirarea mandatului, prin votul majorităţii membrilor consiliului de administraţie, în cazul încălcării prevederilor legale, al săvârşirii unor abateri grave, al neîndeplinirii indicatorilor de performanţă stabiliţi prin contractul de management sau ai celor stabiliţi de Consiliul de administraţie, constatate în urma evaluării anuale, precum şi în cazul în care, prin rapoarte de audit a căror efectuare se stabileşte de consiliul de administraţie se constată o activitate economico-financiară neperformantă a societăţii. 

„Diferenţa dintre încălcarea prevederilor legale şi săvârşirea unor abateri grave nu este foarte clară prin raportare la scopul normei. De asemenea, nu este clar cine constată încălcarea prevederilor legale”.

Se cere, astfel, reanalizarea normei care „ar trebui să aibă în vedere şi în ce măsură votul membrilor consiliului de administraţie poate lipsi de eficienţă o hotărâre judecătorească prin care s-a constatat încălcarea unor prevederi legale”.

„Pentru a asigura claritatea, precizia şi predictibilitatea normei, aceste cauze ar trebui clar definite şi enumerate în funcţie de tipul de răspundere (răspundere penală, răspundere administrativ-disciplinară sau răspundere contractuală)”.

În legătură cu acelaşi text, este semnalat şi faptul că sintagma „schimbat din funcţie” nu are o consacrare legală de care să poată fi legate consecinţele juridice ale unei asemenea măsuri.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.