Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, pe ambasadorii şi consulii generali români, cărora le-a spus, încă din debutul discursului său, că riscurile, ameninţările şi provocările despre care le-a vorbit anul trecut se menţin, din păcate, de la provocările şi ameninţările din Est, care rămân foarte actuale şi în prezent, până la riscurile care îşi au sursa în Vecinătatea Sudică, inclusiv terorismul, migraţia ilegală şi acumularea de crize regionale a căror soluţionare trenează periculos de mult.
”Toate acestea cer o implicare activă, responsabilă şi inovatoare a dumneavoastră, ca reprezentanţi de vârf ai diplomaţiei române”, le-a spus Iohannis diplomaţilor.
El a adăugat că, deşi sunt şi motive de optimism, având în vedere că extremismul şi populismul au suferit o serie de înfrângeri electorale, aceeaşi implicare este necesară în continuare şi în cazul provocărilor interne ale Uniunii Europene.
”Mă refer mai ales la procesul privind retragerea Marii Britanii şi la cel referitor la relansarea proiectului european, de care depinde însuşi viitorul nostru şi al generaţiilor care vor veni. Aveţi, aşadar, datoria să acţionaţi – cum vă spuneam şi anul trecut – mai viguros şi mai eficient pentru a contracara aceste riscuri, ameninţări şi provocări, pentru a găsi soluţii durabile, astfel încât obiectivele naţionale ale României să fie realizate, iar românii să fie bine protejaţi”, a continuat preşedintele.
Klaus Iohannis a subliniat: ”În acelaşi timp, ca diplomaţi, este important să beneficiaţi de un avantaj deosebit, care trebuie păstrat cu orice preţ: poziţia României de stat stabil din punct de vedere politic, cu o creştere economică importantă, care continuă, cu sincope, întărirea statului de drept”.
Preşedintele a precizat că, dacă păstrarea acestor atuuri rămâne mai ales în responsabilitatea politică a Guvernului şi a coaliţiei majoritare, păstrarea predictibilităţii în politica externă şi de securitate a României, ca stat pe care se poate conta, este şi răspunderea diplomaţilor. El s-a declarat convins că acest imperativ este pe deplin conştientizat de fiecare membru al Corpului Diplomatic şi Consular al României.
Klaus Iohannis a subliniat că, pentru România, o mare parte a răspunsurilor la riscurile, ameninţările şi provocările menţionate se regăseşte în aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.
”Vizita extrem de fructuoasă pe care am efectuat-o în iunie la Washington şi, mai ales, întâlnirea cu Preşedintele Trump au avut ca rezultat principal relansarea Parteneriatului Strategic, aflat la cea de-a 20-a aniversare, în toate dimensiunile sale – de la cooperarea politico-militară şi de securitate la cooperarea economică, respectiv cea culturală, inclusiv în domeniul cercetării şi inovării. În egală măsură, întâlnirea cu Preşedintele Trump a fost importantă pentru că a reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, fiind şi o recunoaştere a capacităţii ţării noastre de a fi furnizor de securitate şi de a acţiona pentru proiectarea valorilor noastre comune în regiune. Va trebui, aşadar, să acţionaţi consecvent pentru implementarea integrală a celor decise în iunie la Washington”, le-a spus Iohannis diplomaţilor.
El a precizat că, pe de altă parte, vizita în SUA i-a dat prilejul de a pleda ”destul de hotărât” pentru consolidarea relaţiei transatlantice, care este de o importanţă covârşitoare pentru însăşi existenţa civilizaţiei democratice occidentale, din care zicem că facem parte.
”În interiorul NATO, o relaţie transatlantică solidă constituie fundamentul şi, în acelaşi timp, motorul esenţial al securităţii aliate, legată inexorabil de aplicarea eficientă a articolului 5, mult discutatul articol 5”, a completat Iohannis.
Preşedintele a afirmat că, totodată, Uniunea Europeană nu îşi poate asigura pe deplin securitatea, în sens larg, fără Statele Unite şi că, în egală măsură, Statele Unite au nevoie de o Uniune Europeană unită şi puternică, din exact acelaşi motiv.
”România – aliat şi partener strategic puternic al SUA, dar şi stat membru al Uniunii Europene profund dedicat proiectului european – se află poate în cea mai bună poziţie pentru a sprijini legătura transatlantică. Este, prin urmare, datoria fiecăruia dintre dumneavoastră să susţineţi ferm acest imperativ şi mă refer chiar la toţi. Nu cumva să rămână cineva cu impresia că această chestiune cu relaţia transatlantică şi cu NATO este o chestiune de care se ocupă ambasadorii Maior şi Stoian. Nu, toţi! Şi dumneavoastră, şi eu ne ocupăm de această chestiune”, le-a spus Klaus Iohannis ambasadorilor.
În opinia preşedintelui, ca susţinător al proiectului european, România trebuie să contribuie activ la procesul de reflecţie privind viitorul Uniunii Europene.
”Avem nevoie de o Europă puternică, prosperă, sigură, unită, mai aproape de cetăţenii săi şi mai bine profilată pe plan mondial”, a subliniat şeful statului, adăugând că, pentru România, continuarea integrării la nivelul Uniunii Europene rămâne un obiectiv strategic extrem de important.
”De aceea, trebuie să fim alături de acele state membre care acţionează pentru consolidarea Uniunii. Cu cât vom fi mai aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul decizional european şi vom avea mai multe şanse de dezvoltare. Am pledat activ pentru acest obiectiv în contactele avute cu Cancelarul Germaniei şi cu Preşedintele Franţei. Europa are nevoie de o cât mai mare capacitate de adaptare pentru a putea depăşi provocările actuale. Instrumentele acestei adaptări trebuie astfel concepute încât să fie evitată o creştere şi mai mare a decalajelor între statele membre”, a subliniat Iohannis.
Preşedintele a amintit că a combătut ferm acele abordări care vizează o Europă cu mai multe viteze, sau a cercurilor concentrice, sau cu mai multe diferenţe.
”Deşi, în prezent, toată lumea recunoaşte, există stadii diferite de integrare, aceasta trebuie să fie excepţia, nu regula. Nu dorim în niciun caz să revenim la împărţirea artificială între Est şi Vest. Chiar dacă un proiect al Uniunii este agreat iniţial doar de un grup de state, el trebuie să rămână deschis pentru oricare dintre statele membre care doreşte să adere la acest proiect, ulterior”, a mai arătat Iohannis.
El a menţionat, totodată, că un obiectiv important pentru România rămâne aderarea la Spaţiul Schengen, care va aduce mai multă securitate întregului spaţiu de liberă circulaţie din Uniune.
”Sunt conştient că dezbaterile privind bugetul Uniunii post 2020 nu vor fi deloc uşoare. Noul cadru financiar multianual ar trebui să reflecte atât noile priorităţi ale Uniunii, care urmează să fie definite, cât şi nevoia de creştere economică. Bugetul Uniunii trebuie să asigure prosperitatea tuturor cetăţenilor Uniunii, un deziderat pe termen foarte, foarte lung”, a mai afirmat preşedintele.
Klaus Iohannis a menţionat şi că politica de coeziune şi cea privind agricultura comună trebuie să rămână, aşadar, în centrul proiectului european, pentru că şi-au dovedit valoarea adăugată pentru reducerea decalajelor de dezvoltare, sprijinirea creşterii economice şi a locurilor de muncă şi realizarea unei convergenţe reale în întreaga Uniune.
Preşedintele a spus că, în acelaşi timp, România va continua să sprijine eforturile de consolidare a rolului Uniunii în domeniul securităţii şi al apărării, în deplină complementaritate cu NATO, în niciun caz concurenţial cu NATO.
”Subliniez acest lucru fiindcă există lideri relevanţi în Uniune care îşi imaginează aproape o abordare concurenţială. Unii lideri tineri”, a atenţionat Klaus Iohannis.
El a spus că trebuie susţinute, aşadar, dezvoltarea unor forme de cooperare în materie de securitate şi apărare, cum este Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), fără însă ca aceasta să ducă la crearea unor linii de separaţie între statele membre. ”Este important ca România să fie pe deplin implicată încă de la început în PESCO, şi aşa am votat la ultimul Consiliu. Astfel, vom avea posibilitatea valorificării oportunităţilor financiare, de inovare şi tehnologizare care vor fi generate de acest tip de cooperare”, a adăugat preşedintele.
Şeful statului a amintit şi importanţa accelerării demersurilor privind pregătirea exercitării în 2019 a Preşedinţiei Consiliului Uniunii, care va oferi oportunitatea de a consolida viziunea politică românească asupra Europei şi, implicit, locul României în Uniune.
”Am discutat aceste aspecte, dar şi multe altele, în toate contactele pe care le-am avut în intervalul trecut de la întâlnirea noastră din 2016, inclusiv cu demnitarii europeni pe care i-am primit la Bucureşti: cu preşedintele Comisiei Europene, care a sărbătorit cu noi Ziua Europei, cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, cu negociatorul-şef pentru Brexit, cu premierii maltez şi eston, ca reprezentanţi ai preşedinţiilor în exerciţiu ale Consiliului Uniunii Europene şi inclusiv cu reprezentanţii Guvernului României. Doamnelor şi domnilor, de mai multe ori cu reprezentanţii Guvernului României, fiindcă, cumva, se schimbă des. Dar acum, cu un nou şi tânăr ministru delegat, sub conducerea unui ministru de Externe cu multă experienţă, parcă a renăscut speranţa unei continuităţi şi unei abordări serioase şi aplicate, cel puţin eu asta îmi doresc”, a mai spus Iohannis.
Despre Summitul NATO din 2018, preşedintele a spus că trebuie ca diplomaţia română să acţioneze pentru continuarea procesului de adaptare a Alianţei, pentru întărirea apărării colective, inclusiv prin consolidarea progreselor obţinute privind postura de apărare şi descurajare pe Flancul Estic.
”Este necesară creşterea coerenţei între nordul şi sudul Flancului Estic, printr-o prezenţă aliată sporită, persistentă, în sudul acestuia, pe toate dimensiunile – terestră, aeriană şi în Marea Neagră. Trebuie continuat sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienţei şi a capacităţilor de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din est, în cadrul efortului Alianţei de proiectare a stabilităţii. De asemenea, este nevoie de o abordare clară şi unitară în relaţia cu Rusia”, a spus Iohannis.
Şeful statului a menţionat două proiecte importante: Formatul Bucureşti, a cărui următoare reuniune la nivel de şef de stat va avea loc anul viitor, în Polonia, pentru a consolida cooperarea de securitate a statelor Aliate din Flancul Estic, inclusiv în pregătirea Summitului NATO din 2018, respectiv Iniţiativa celor Trei Mări.
”În ceea ce priveşte această Iniţiativă, după cum ştiţi deja, următorul Summit al Preşedinţilor va avea loc, la invitaţia mea, anul viitor în România. Vă rog să vă implicaţi activ în organizarea acestui eveniment! Aşa cum am arătat şi la Varşovia, România vede în Iniţiativa celor Trei Mări un instrument util pentru modernizarea regiunii, care trebuie dezvoltat astfel încât să sprijine unitatea şi coeziunea în cadrul Uniunii Europene. Interconectivitatea regională trebuie să fie parte a procesului de integrare europeană şi contribuie la aceasta. (...) Şi pentru a elimina anumite confuzii care au fost create în unele cancelarii occidentale - Formatul Bucureşti este destinat discutării temelor de apărare comună pe Flancul Estic. Iniţiativa celor Trei Mări nu are componentă militară şi de apărare, este destinată dezvoltării regionale civile. Aşadar, participăm la două formate regionale importante, unul pe dimensiunea de apărare colectivă, celălalt pe dimensiunea de dezvoltare regională”, a subliniat Iohannis.
În opinia sa, la rândul său, Trilaterala informală cu Polonia şi Turcia continuă să rămână importantă în actualul context de securitate, respectiv pentru pregătirea următorului Summit al Alianţei, şi trebuie valorificată mai eficient.
”În ceea ce priveşte vecinătatea imediată, vă reamintesc prioritatea permanentă a României, pe care o reprezintă dezvoltarea parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, o temă complicată. Vom continua politica de sprijin al drumului european al Chişinăului, inclusiv prin consolidarea instituţiilor democratice, proiectele bilaterale de interconectare strategică şi cele cu beneficii directe pentru cetăţenii din Moldova. Acest efort al României va fi dezvoltat, ca şi până acum, pe baza asumării sincere şi a implementării de către Guvernul Republicii Moldova a reformelor cheie de care este nevoie”, a mai arătat preşedintele.
El a subliniat şi faptul că sprijinul integrării europene şi euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest vor trebui să fie, de asemenea, priorităţi ale acţiunii diplomatice a României: ”Statele baltice reprezintă, în esenţă, preocuparea centrală pentru securitatea părţii nordice a Flancului Estic, cum zona Mării Negre ne interesează pe noi direct şi reprezintă preocuparea cea mai importantă pentru securitatea părţii sudice a Flancului Estic. Aşadar, pentru o echilibrare a Flancului, relaţia cu aceste state este vitală, cum discuţia despre Balcanii de Vest nu este nouă deloc, cu progrese modeste, dar cu acelaşi obiectiv strategic. Fără integrarea statelor din Balcanii de Vest, zona Balcanilor nu va deveni stabilă. Foarte simplu”.
Continuarea dezvoltării relaţiei strategice cu Ucraina va fi, de asemenea, pe agendă.
În opinia preşedintele, ar fi bine să fim mai activi în Asia Centrală şi în Orientul Mijlociu, mai ales pe dimensiunea economică, dar nu numai.
El a amintit şi necesitatea ca diplomaţia română să fie mai activă în promovarea relaţiilor economice cu statele din Asia, America Latină şi Africa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
