Hotărârea Parlamentului de înfiinţare a comisiei de anchetă a directorului SPP prevedea că refuzul unei persoane de a se prezenta la audiere la comisie poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală, însă Curtea Constituţională (CCR) a decis, marţi, că aceasta este neconstituţională, pentru că Parlamentul poate reglementa infracţiuni doar prin lege. Oana Florea a anunţat iniţierea unui proiect de lege în acest sens.
Plenul CCR a dezbătut, marţi, sesizările de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii Directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care excedează cadrului legal de funcţionare, sesizări formulate de un număr de 56 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi de un număr de 22 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizările de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile hotărârii sunt neconstituţionale.
Curtea a constatat că a fost înfiinţată o comisie de anchetă care nu are un obiect concret de cercetare, respectiv verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, aşa cum se prevede în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
”Întrucât obiectul de verificare al comisiei de anchetă vizează aspecte legate de activitatea curentă a Serviciului de Protecţie şi Pază, care intră, potrivit legii, în sfera de control a comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlament, hotărârea astfel adoptată contravine prevederilor art.64 alin.(4) din Constituţie referitoare la comisiile permanente şi comisiile de anchetă, sub aspectul competenţelor fiecăreia dintre aceste comisii. Mai mult, competenţele de verificare atribuite comisiei de anchetă, fie că acestea fac trimitere expresă la domnul Pahonţu Lucian-Silvan, fie că au ca obiect modul de îndeplinire a atribuţiilor de director al Serviciului de Protecţie şi Pază, au un evident caracter intuitu personae, controlul efectuat urmând a identifica eventualele sale abateri de la normele legale în vigoare, abateri care dacă s-ar dovedi reale ar fi de natură să atragă răspunderea juridică a acestuia (disciplinară sau penală). Aşadar, prin obiectivele fixate, activitatea de control a comisiei de anchetă, înfiinţată prin Hotărârea Parlamentului nr.11/2018, nu respectă rolul constituţional al comisiilor de anchetă, prevăzut de art.64 alin.(4) din Constituţie, aşa cum a fost stabilit şi dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind şi prevederilor art.147 alin.(4) din Constituţie referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale”, se arată în comunicatul CCR.
În ceea ce priveşte competenţele comisiei de anchetă, Curtea a reţinut că obiectivul stabilit de art.1 lit.h) din hotărâre se suprapune peste competenţa Ministerului Public, respectiv a instanţei judecătoreşti, care, autorizând activitatea specifică culegerii de informaţii, a realizat inclusiv controlul de legalitate. ”Consecinţa acestei suprapuneri de competenţe, coroborate cu împrejurarea că verificarea vizează activităţi care au parcurs deja procedura de autorizare, este că ancheta parlamentară se converteşte implicit într-o verificare a însăşi actelor emise de aceste autorităţi publice, cu încălcarea art.124 alin.(3), art.126 alin.(1) şi alin.(2), precum şi a art.132 alin.(1) din Constituţie”, subliniază Curtea.
De asemenea, obiectivul prevăzut la art.1 lit.j) excedează cadrului constituţional referitor la comisiile parlamentare de anchetă, întrucât instituie, indirect, o competenţă de control asupra Ministerului Public în ceea ce priveşte activitatea de valorificare a datelor şi informaţiilor transmise prin actele de constatare de către Serviciul de Protecţie şi Pază, cu încălcarea dispoziţiilor art.64 alin.(4) şi art.132 alin.(1) din Constituţie.
”În fine, Curtea a constatat că dispoziţiile art.8 alin.(4) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018, care prevăd că «refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentară de anchetă [...] poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală», încalcă prevederile art.1 alin.(4) şi alin.(5) din Constituţie, Parlamentul având competenţa de a reglementa infracţiuni doar prin lege, în exercitarea funcţiei sale constituţionale de legiferare, iar nu prin hotărâri, în exercitarea funcţiei sale de control asupra altor autorităţi ale statului”, se mai arată în comunicat.
Preşedintele Comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009, Oana Florea, a anunţat, în 22 ianuarie, că va depune în Parlament un proiect de lege prin care persoanele care refuză să se prezinte la Comisia de anchetă să fie pedepsite cu închisoarea de la 8 zile la 3 luni sau cu amendă penală în valoare de 10.000 de lei şi cu interzicerea de a ocupa o funcţie publică timp de trei ani.
“Refuzul persoanelor citate la Comisia de anchetă de a se prezenta la audieri, de a furniza informaţiile solicitate şi de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este considerat împiedicare a aflării adevărului, constituie infracţiune, se pedepseşte cu închisoarea de la 8 zile la 3 luni sau cu amendă penală în valoare de 10.000 de lei şi cu pedeapsa complementară de interzicere de a ocupa o funcţie publică timp de 3 ani”, se arată în Articolul 5 al proiectului de lege.
De asemenea, potrivit proiectului, Comisia de anchetă poate cita orice persoană care ar putea avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei, iar persoanele citate au obligaţia să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.
Curtea Constituţională a admis, pe 3 octombrie 2017, sesizarea formulată de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, în ceea ce priveşte obligaţia şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta sau de a răspunde în scris în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind prezidenţialele din 2009.
Curtea Constituţională (CCR) susţine în motivarea deciziei prin care o obligă pe şefa DNA, laura Codruţa Kovesi să se prezinte în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 că aceasta a încălcat autoritatea Parlamentului prin refuzul de a se prezenta în faţa comisiei şi nu a dovedit loialitate faţă de valorile şi principiile consacrate de Constituţie. În schimb, trei dintre cei nouă judecători ai CCR, Livia Stanciu, Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea, demonstrează contrariul şi spun că şefa DNA nu poate fi obligată să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare de anchetă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
