Doi parlamentari PSD au semnat, alături de reprezentanţi ai AUR, o scrisoare către premierul Ilie Bolojan, în care îi cer demararea de urgenţă a unor consultări serioase cu toţi actorii implicaţi în educaţie şi amânarea implementării unor măsuri gândite în grabă. Ei mai afirmă că deşi înţeleg, recunosc şi susţin necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, consideră că soluţiile adoptate în domeniul Educaţiei pot genera efecte negative pe termen mediu şi lung.
Scrisoarea este semnată de Natalia Intotero, fost ministru al Culturii, Cornel-Cristian Resmeliţă şi Toma Ilie, de la PSD şi de parlamentarii AUR Tiberiu Barstan şi Vasilică Potecă.
În scrisoarea deschisă transmisă premierului Ilie Bolojan, parlamentarii semnatari arată că, la solicitarea sindicatelor din învăţământul preuniversitar, CNSLR Frăţia, Instituţia Prefectului – Judeţul Hunedoara a convocat reprezentanţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor aleşi în judeţul Hunedoara.
”În urma întâlnirii cu reprezentanţii Sindicatului Învăţământului Preuniversitar din judeţul Hunedoara, care a avut loc vineri, 11 iulie 2025, la sediul Instituţiei Prefectului – Judeţul Hunedoara, şi a analizei impactului măsurilor recent asumate de Guvernul României, vă adresăm această scrisoare deschisă, prin care facem apel la înţelepciune, echilibru şi solidaritate naţională în faţa deciziilor care privesc viitorul educaţiei. Deşi înţelegem, recunoaştem şi susţinem necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, considerăm că soluţiile adoptate în domeniul Educaţiei pot genera efecte negative pe termen mediu şi lung”, arată scrisoarea.
Parlamentarii mai spun despre comasările de clase şi creşterea numărului de elevi pe clasă că ”vor genera efecte imediate cu impact negativ, atât asupra calităţii educaţiei, cât şi asupra accesului echitabil la aceasta”.
”Această măsură va genera pe termen mediu închiderea şcolilor din mediul rural şi creşterea abandonului şcolar. Prin reducerea burselor, riscul creşterii abandonului şcolar este iminent, iar limitarea acestora la procentul de 15% dezavantajează elevii performanţi. De asemenea, pentru numeroşi elevi aflaţi în situaţii vulnerabile, bursele sociale reprezintă singurul sprijin care le permite să îşi continue studiile”, menţionează semnatarii.
Parlamentarii mai atrag atenţia că stoparea/îngheţarea investiţiilor. Infrastructura şcolară – mai ales cea din mediul rural, dotările tehnice şi laboratoarele au nevoie de finanţare constantă pentru a nu rămâne în urmă. ”În judeţul Hunedoara, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în domeniul educaţiei sunt derulate proiecte în valoare de peste 132 de milioane de euro, beneficiare fiind aproximativ 200 de unităţi de învăţământ. Prin creşterea normei didactice şi scăderea plăţii cu ora, sistemul de învăţământ preuniversitar riscă să fie grav afectat, atât în ceea ce priveşte resursa umană, cât şi calitatea actului educaţional. Concret, la nivelul judeţului Hunedoara, măsurile adoptate vor afecta 96% dintre şcolile din mediul rural şi 11% dintre instituţiile de învăţământ din mediul urban. Este o proiecţie care ne îngrijorează şi ar trebui să genereze o revizuire a măsurilor propuse”, spun aleşii. Ei mai arată că pentru anul 2025, bugetul alocat Ministerului Educaţiei reprezintă aproximativ 3,4% din PIB şi cu toate acestea, tocmai în acest sector esenţial se preconizează aplicarea unora dintre cele mai restrictive măsuri bugetare, măsuri care riscă să afecteze negativ atât funcţionarea şcolilor, cât şi accesul echitabil la educaţie.
”Măsurile derulate până în prezent indică paşi semnificativi spre modernizarea sistemului educaţional românesc cu accent pe digitalizare, îmbunătăţirea infrastructurii, pregătirea corpului didactic şi incluziune pentru grupuri vulnerabile. Procesul de elaborare a noilor legi ale educaţiei a fost rezultatul unor consultări extinse desfăşurate pe parcursul a doi ani (2021–2023), la care au participat cadre didactice, elevi, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai consiliilor judeţene, ai mediului de afaceri, precum şi alte părţi implicate direct în viaţa şcolii”, afirmă parlamentarii în scrisoarea către premierul Bolojan.
Ei mai spun că după adoptarea Legii Învăţământului Preuniversitar nr. 198/2023 şi a Legii Învăţământului Superior nr. 199/2023, au fost demarate investiţii serioase în domeniu.
”Încă de atunci a fost evident că marile rezultate se vor vedea în 12–15 ani, odată cu absolvirea primelor generaţii care studiază în condiţiile noilor legi. Cu toate acestea, avem deja şi rezultate concrete ale noilor legi şi ale investiţiilor din sistemul de educaţie: A crescut promovabilitatea la examenele naţionale (Evaluarea Naţională şi Bacalaureat); Programele naţionale destinate reducerii abandonului şcolar, precum şi acordarea burselor, au demonstrat un impact pozitiv asupra accesului la educaţie şi a echităţii, contribuind la scăderea abandnului şcolar şi la îmbunătăţirea performanţelor şcolare; Mulţi primari au accesat fonduri prin PNRR şi pentru şcolile din mediul rural, unele investiţii fiind aproape de finalizare. Comasarea acestor şcoli, după finalizarea proiectelor, ar însemna să fie puse lacăte pe uşi şi închise – lucru ce ar reprezenta o tragedie, mai ales pentru copiii din medii vulnerabile. Lipsa mijloacelor de transport şcolar reprezintă o problemă naţională, nu doar judeţeană, aceşti copii provenind din medii vulnerabile, există riscul creşterii abandonului şcolar”, se precizează în scrisoare.
”Noi, semnatarii acestei scrisori, avem convingerea că, alături de domeniul sănătăţii, educaţia trebuie să rămână o prioritate naţională! În acest sens, propunem demararea de urgenţă a unor consultări serioase cu toţi actorii implicaţi (profesori, elevi, părinţi, autorităţi locale, mediul de afaceri, etc.) şi amânarea implementării unor măsuri gândite în grabă, dar a căror aplicare ar putea destabiliza total educaţia din România. De asemenea, facem apel ca echipa guvernamentală să trateze Parlamentul ca pe un partener de încredere – alcătuit din reprezentanţi care cunosc în profunzime realităţile din comunităţile pe care le slujesc şi care pot contribui cu soluţii realiste, adaptate nevoilor din teritoriu. Înţelegem situaţia dificilă în care se află ţara, însă educaţia nu este domeniul în care pot fi experimentate măsuri cu risc ridicat, ce pot afecta echilibrul fragil dobândit recent, odată cu adoptarea noilor legi şi accesarea fondurilor din PNRR şi alte fonduri externe pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului. Stabilitatea educaţiei trebuie consolidată”, spun parlamentarii.
Ei mai transmit că anul 2025 a fost declarat Anul Naţional al Copilului de către Parlamentul României şi ca orice părinte care îşi doreşte un viitor mai bun pentru copilul său, cred că, în anul dedicat lor, copiii merită să fie trataţi cu grijă şi responsabilitate.
”Nu este momentul pentru măsuri care, sub presiunea austerităţii, să le limiteze şansele şi să le umbrească speranţele. Ca părinţi, ca dascăli şi ca oameni angajaţi să consolideze viitorul ţării noastre, vă îndemnăm să luaţi deciziile de astăzi cu gândul la copiii noştri – pentru ca România de mâine să nu fie nevoită să repare greşelile de astăzi. Încă se poate construi cu înţelepciune şi echilibru”, mai declară semnatarii.
Aceştia ataşează la scrisoare documentele din partea sindicatelor din învăţământul preuniversitar din judeţul Hunedoara, care cuprind o analiză temeinică a situaţiei învăţământului din judeţ
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
