Deputaţii jurişti au stabilit, marţi, că în cursul judecăţii în primă instanţă durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate depăşi cinci ani de la momentul trimiterii în judecată, şi nu trei ani, aşa cum stabilise iniţial Senatul.
Deputaţii jurişti au discutat, marţi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală.
În Senat, controlul judiciar, fusese limitat la trei ani. Deputaţii au revenit la forma iniţială a Ordonanţei, stabilind că limita maximă pentru controlul judiciar este de cinici ani, în cursul judecăţii în primă instanţă.
”Termenul pentru măsura mai grea este prevăzut de cinci ani, noi considerăm că este proporţional şi justificat de interesul judecăţii, în cursul procesului penal, ca termenul propus de Ordonanţa de Urgenţă, de cinci ani, să fie păstrat”, a spus reprezentantul Ministerului Justiţiei în cadrul dezbaterilor comisiei juridice.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu a fost de acord cu opinia Ministerului Justiţiei.
Deputatul Marius Manolache (PSD) a contrazis punctele de vedere ale Executivului, precizând că termenul de trei ani, stabilit de Senat, este ”rezonabil şi de bun augur”, în contextul respectării drepturilor omului, libertăţilor şi al deciziilor CEDO.
”Termenul de trei ani mi se pare rezonabil, faţă de cel de cinci ani. Nu cred că putem face o comparaţie între termenul de cinci ani, care spune de durata arestării preventive pe parcursul judecăţii, şi controlul judiciar. În momentul în care i s-a aplicat această măsură mai uşoară, înseamnă că judecătorul s-a bazat pe ideea că nu sunt probe suficiente sau ar trebui un minim de probe pentru ca vedea dacă e vinovat”, a spus Manolache.
Preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, a precizat că ”orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă persoanei şi trebuie să fie necesară pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă măsura preventivă”.
”Dacă la arestare preventivă este o durată maximă de cinci ani, de ce la măsura controlului judiciar ar trebui să avem o măsură cu o durată mai mică? Pentru că, din punctul meu de vedere, toate sunt măsuri preventive. E adevărat că ele au o anumită gradaţie, dar aceasta nu trebuie să fie o situaţie care să ducă la o micşorare automată a limitei maxime până la care judecătorul ar putea să dispună măsura preventivă”, a explicat Stanciu.
Deputatul PNL Ioan Cupşa a întrebat în cadrul dezbaterii care este nevoia socială ca aceste măsuri să fie limitate în timp, dacă a fost trimis în judecată inculpatul.
”Nevoia socială este evidentă, derivă din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care impune un termen rezonabil al măsurior preventive şi atrag atenţia că nu este un termen fix, ci unul maxim (...) Nu vom ajunge în toate situaţiile la acest termen”, a spus reprezentantul Ministerului Justiţiei.
Deputaţii au hotărât de asemenea, în comisie, ca în obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului să se respecte o serie de criterii, printre care şi existenţa unor temeiuri ”justificate”, pentru a se crede că datele solicitare constituie probe.
Amendamentul a venit de la deputatul Marius Manolache, care a propus sintagma de ”temeiuri justificate” şi nu ”temeiuri”, aşa cum era prevăzut iniţial în proiectul de lege.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
