Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, în cadrul evenimentului de lansare a Raportului „Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România”, că este clar că schimbările climatice afectează pe termen lung agricultura, sănătatea publică, sistemul energetic, transporturile şi desigur biodiversitatea şi tocmai de aceea, au trecut la măsuri şi acţiuni concrete pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de efectele secetei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”În primul rând, vreau să mulţumesc domnului preşedinte Klaus Iohannis pentru susţinerea politicilor publice şi a măsurilor care vizează limitarea schimbărilor climatice. Înfiinţarea grupului de lucru pe tema ,,Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată,, şi raportul elaborat de acest grup de lucru reprezintă o dovadă a angajamentului preşedintelui de a sprijini politicile publice care vizează limitarea schimbărilor climatice şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor României”, a spus premierul în discurs. 

Şeful Executivului a menţionat că schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global şi reclamă măsuri majore, pe termen lung.

”Este important că starea de urgenţă climatică a fost recunoscută la cel mai înalt nivel internaţional, Organizaţia Naţiunilor Unite, încă din 2020. De asemenea, trebuie salutat faptul că numeroase organizaţii internaţionale, precum Banca Mondială, NATO, OCDE se implică activ în limitarea efectelor schimbărilor climatice, deoarece acestea sunt multiplicate în viaţa noastră de zi cu zi”, a spus premierul. 

Nicolae Ciucă a mai afirmat că în România, anul acesta ne-am confruntat cu o secetă care a afectat grav nu doar agricultura, a afectat calitatea vieţii oamenilor.

”Este clar că schimbările climatice afectează pe termen lung agricultura, sănătatea publică, sistemul energetic, transporturile şi desigur biodiversitatea. Tocmai de aceea, am trecut la măsuri şi acţiuni concrete pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de efectele secetei. La nivelul Guvernului a fost înfiinţat Comitetul interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură în care am decis  asigurarea la timp a subvenţiilor şi fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene şi de la bugetul de stat pentru desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agricole şi pentru realizarea obiectivelor de investiţii destinate reducerii consumului de energie. O altă măsură luată se referă la alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi investiţii în sistemul de irigaţii, pentru a putea menţine în funcţiune sistemul şi a creşte capacitatea acestuia”, a spus premierul. 

Ciucă a menţionat că dincolo de aceste măsuri care vizează acţiuni pe termen scurt şi mediu, la nivelul Guvernului s-a înfiinţat în luna aprilie a acestui an Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice, entitate cu rol consultativ, pe care are onoarea să îl coordoneze.

”În această calitate, apreciez ca excelentă colaborarea cu Administraţia Prezidenţială în vederea asigurării concordanţei politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice”, a adăugat el. 

”La nivel european, Pactul Verde European, Noua Strategie a Uniunii Europene (UE) privind adaptarea la schimbările climatice, Legea europeană a climei și Pactul climatic european reprezintă răspunsul Europei la provocările complexe generate de schimbările climatice. În acest context, s-a impus şi în România necesitatea revizuirii Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și elaborarea Planului Național de Acțiune pentru implementarea acesteia, pe baza unui nou cadru normativ în domeniul schimbărilor climatice, pentru perioada 2022–2030 și pregătirea pentru orizontul de timp 2050”, a explicat premierul. 

Premierul a ţinut să menţioneze că ”implementarea Strategiei şi a Planului până în 2030 și corelarea cu alte politici și strategii, cum ar fi reziliența sistemului energetic, reducerea riscurilor de producere a dezastrelor sau managementul resurselor de apă, reprezintă o condiție obligatorie pentru adaptarea societății românești la schimbările climatice și atenuarea impactului acestora pe termen mediu și lung”.

”Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi cel al Investiţiilor şi Proiectelor Europene sunt implicate în implementarea Strategiei Naţionale de Adaptare la Schimbările Climatice şi a Planului Naţional de Acţiune, iar colaborarea care există la nivelul executivului pe aceste teme majore îmi dă speranţe în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a României. Avem strategii, avem instituţii implicate şi avem şi fondurile necesare pentru implementarea proiectelor”, a spus Nicolae Ciucă. 

El a mai anunţat că, pentru perioada 2021–2027, Comisia Europeană  a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea schimbărilor climatice în toate programele UE, o țintă de 25 % din cheltuielile UE care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice”.

”Acesta este estimată la aproximativ 320 de miliarde euro, o creștere  de peste 50 % în comparație cu bugetul pentru integrarea schimbărilor climatice alocat în perioada 2014–2020. De asemenea, Planul de investiții al Pactului Ecologic European prevede mobilizarea a cel puțin 1 trilion EURO de investiții durabile până în 2030. Banca Europeană pentru Investiții (BEI) urmează un proces de transformare în Banca pentru Climă a Uniunii Europene și a anunțat că va crește treptat ponderea finanțării sale dedicate acțiunii climatice și durabilității, pentru a ajunge la 50 % din operațiunile sale în anul 2025. Uniunea Europeană finanțează adaptarea la schimbările climatice în Europa printr-o gamă largă de instrumente şi, cu siguranţă vor fi necesare contribuții considerabile din partea bugetelor naționale și a sectorului privat pentru îndeplinirea obiectivelor asumate”, a spus premierul. 

Şeful Executivului a arătat că, ”de aceea e important să avem dezbateri ca acestea, să fim deschişi spre consultări cu mediul privat, cu lumea academică, cu experţi pentru a lua acele măsuri care îmbunătăţesc capacitatea noastră de adaptare și duc la creșterea rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la impactul schimbărilor climatice, facilitând tranziția României către o economie circulară și atingerea neutralității climatice până în anul 2050”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.