Senatorul PNL Florin Cîţu afirmă, într-o postare pe Facebook, că duminică Liviu Dragnea, împreună cu Darius Vâlcov, a convocat în biroul său de la Camera Deputaţilor ”o mega reuniune cu invitaţi verificaţi”, printre care membrii Consiliului de Administraţie al BNR, pentru a discuta despre execuţia bugetară. Cîţu îi cere explicaţii lui Isărescu privind temeiul legal al acestei întâlniri.
”Un povestitor spune că, îngrijoraţi de raportul publicat de mine, mai ales de prognoze, Dragnea şi cu Vâlcov au hotărât duminică să ia măsuri extreme. Au convocat în biroul lui Dragnea de la Camera Deputaţilor o mega reuniune cu invitaţi verificaţi. Scopul acestei întâlniri: măsuri urgente pentru a corecta derapajul economic al României în care tot ei ne-au băgat”, a scris marţi Florin Cîţu pe Facebook.
Senatorul PNL spune că la Dragnea în birou au fost convocaţi inclusiv membrii Consiliului de Administraţie al BNR, şeful Comisiei Naţionale de Prognoză şi cel al ANAF.
”Liviu Dragnea (oare cu ce putere?) a convocat la această întâlnire şi Consiliul de Administraţie al BNR. Hai că asta e cea mai tare! Şi uite aşa au apărut la Camera Deputaţilor, printre alte limuzine, şi limuzinele membrilor CA al BNR. Închideţi ochii şi imaginaţi-vă cum Darius Vâlcov a început să le dea ordine lui Georgescu, Gherghina etc… Mai adăugaţi aici şeful de la CNP şi pe cel de la ANAF. Iar lista nu se opreşte aici”, a mai scris Cîţu.
Liberalul îi cere guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, să dea câteva răspunsuri în legătură cu respectiva întâlnire.
”BNR şi cei care o conduc sunt implicaţi direct în programul de guvernare al PSD? Dacă da, atunci e foarte grav. Ştie guvernatorul BNR de această participare? Dacă da, care este baza legală în care s-a aprobat această întâlnire? La această întâlnire a fost propus Voinea prim-ministru? Consideră guvernatorul BNR că o astfel de participare este în concordanţă cu principiile şi normele de conduită ale membrilor CA al BNR? Ce măsuri intenţionează să ia guvernatorul BNR pentru a ne asigura că BNR rămâne independentă politic?”, se mai întreabă senatorul liberal.
Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de 2,17 miliarde lei, reprezentând 0,27% din PIB, în creştere de aproape trei ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Principala cauză a deficitului a fost creşterea puternică a cheltuielilor în luna mai, care a dezechilibrat bugetul şi a produs un deficit lunar record, de 3,5 miliarde lei.
După primele patru luni, bugetul consolidat era încă pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde lei, reprezentând 0,17% din PIB, ceea ce înseamnă că execuţia bugetară a fost foarte slabă în luna mai, când s-a înregistrat un deficit - sau diferenţă dintre cheltuieli şi venituri bugetare - de 3,52 miliarde lei.
În primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB sau 782 milioane lei.
Principalul motiv al execuţiei bugetare slabe a fost creşterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creştere a cheltuielilor.
""Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 98,4 miliarde lei, reprezentând 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (...) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 100,6 miliarde lei, cresc în termeni nominali cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent", arată raportul bugetar lunar.
Pe categorii de venituri, creşteri importante au fost înregistrate în primele cinci luni la contribuţiile sociale, cu un avans de 15,9%, urmate veniturile de capital (+13,2%), impozitul pe salarii şi venit (+12,9%) şi impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţii internaţionale (+10,1%).
O creştere conjuncturală a fost înregistrată la sumele din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, cu 64,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, îmsă taxa a adus bugetului doar 1,6 miliarde lei în cinci luni.
Avansul a fost determinat, în principal, de contribuţia datorată pentru medicamente şi pentru contractele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit ministerului.
Încasările din TVA s-au redus în primele cinci luni cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 21,14 miliarde lei, evoluţie mai slabă decât cea înregistrată după patru luni (-3,6%), ceea ce infirmă argumentul invocat până acum de Ministerul Finanţelor, legat de reducerea cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, care a produs efecte bugetare din februarie.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele cinci luni de 100,6 miliarde lei, în creştere cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, ceea ce reprezintă o accelerare puternică faţă de primele patru luni, ând ratade creştere era de doar 6,8%.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 27,44 miliarde lei, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut şi la începutul acestui an.
De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 10,1%, la 36,7 miliarde lei, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.
În schimb, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus în primele cinci luni cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 14,31 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,1 miliarde lei, echivalent cu 0,5% din PIB, susţine Ministerul Finanţelor, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă - cu 55% - faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În primele cinci luni din 2016, cheltuielile pentru investiţii au fost de 9 miliarde lei, respectiv 1,2% din PIB, potrivit execuţiei bugetare publicate de MFP în urmă cu un an.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
