Plenul Senatului urmează să voteze, marţi, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de începere a urmăririi penale pentru senatorul PSD Titus Corlăţean, pentru modul în care, ca ministru de Externe, a gestionat votul din diaspora de la alegerile prezidenţiale din 2014, raportul comisiei juridice fiind de respingere a cererii DNA.
Raportul comisiei juridice, care dă un vot de respingere cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind începerea urmăririi penale a senatorului Titus Corlăţean, urmează să fie înregistrat, marţi, la Biroul Permanent al Senatului, care îl va pune pe ordinea de zi a şedinţei de plen.
Senatorii jurişti au stabilit, săptămâna trecută, într-o şedinţă fulger de circa 20 de minute, în care l-au şi audiat pe Titus Corlăţean, să dea un aviz negativ cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Membrii Comisiei juridice au luat decizia cu cinci voturi ”împotrivă”, trei ”pentru” şi o abţinere.
”Un singur comentariu fac. Am prezentat în faţa comisiei toate argumentele şi datele şi am susţinut cu argumente că suspiciunile rezonabile şi acuzaţiile DNA-ului sunt total nefundamentate şi le-am respins, cu argumente”, a spus Titus Corlăţean, la finalul şedintei comisiei juridice.
Avizul comisiei juridice este consultativ, votul final privind ridicarea imunităţii parlamentare a lui Titus Corlăţean urmând a fi dat în plen, prin vot secret, cu bile.
Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat deja că, în urma respingerii unor cereri ale justiţiei, în cazul unor colegi din partid, nu va mai stabili nicio regulă privind votul în Parlament.
Întrebat cum vor vota senatorii PSD în cazul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, privind începerea urmăririi penale a fostului ministru de Externe, Titus Corlăţean, Liviu Dragnea a răspuns: "Vor vota aşa cum le dictează conştiinţa. De la partid decizia politică a fost luată şi prezentată public în mai multe rânduri. Este suficient”.
El a ţinut să precizeze că, din acest moment, parlamentarii vor vota după cum consideră fiecare. ”De aici înainte, senatorii vor vota şi pesediştii, şi ceilalţi senatori din Senatul României, aşa cum cred ei de cuviinţă, respectând sau nu ce li se spune de la partid", a mai afirmat Dragnea.
Şi Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, a criticat în nenumărate rânduri cererile trimise de justiţie Parlamentului, el considerând că DNA nu s-a documentat îndeajuns în acest caz.
Preşedintele Senatului a comentat încă de la primirea cererii DNA, solicitare venită la Senat privind urmărirea penală a fostului ministru Titus Corlăţean în dosarul votului din străinătate de la alegerile prezidenţiale, arătând că în acest caz mai degrabă a profitat de situaţie Klaus Iohannis decât Victor Ponta, aşa cum susţine DNA.
”În modul în care DNA-ul pune problema, nu cred că s-au documentat suficient. Dacă e vorba de foloase necuvenite, cred că mai degrabă a profitat Iohannis, că parcă Iohannis a câştigat alegerile, nu Ponta”, spunea Călin Popescu Tăriceanu.
Referatul DNA prin care se solicită încuviinţarea urmăririi penale a senatorului Titus Corlăţean, fost ministru de Externe, a sosit, în urmă cu trei săptămâni, la Senat, însă cererea a rămas blocată la Biroul Permanent pe durata campaniei electorale întrucât reuniunile conducerii Senatului nu au avut cvorum
”Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Senatului să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de Corlăţean Titus, fost ministru al afacerilor externe, actual membru al Senatului, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, în modalitatea normativă prevăzută de art. 297 din Codul penal, cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000 şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, în modalitatea normativă prevăzută de art. 385 alin. 1 din Codul penal”, a anunţat anterior Biroul de presă al Parchetului instanţei supreme.
Titus Corlăţean a fost audiat în octombrie 2015 la DNA, el spunând atunci că s-a prezentat în calitate de martor, în dosarul privind votul din diaspora la alegerile prezidenţiale.
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe la secţiile de vot, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, din cauza problemelor la votul din diaspora.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
