Curtea Constituţională (CCR) a decis, joi, în unanimitate, că articolul de lege referitor la detaşarea procurorilor şi a judecătorilor la alte instanţe sau parchete, la CSM, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi la alte autorităţi publice este neconstituţional, întrucât nu precizează şi condiţiile încetării detaşării. Excepţia a fost ridicată în procesul în care fostul secretar de stat în MJ Oana Schmidt Hăineală a atacat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încetarea detaşării la MJ în urma scandalului legat de OUG 13.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Plenul CCR a luat în dezbatere, joi, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.58 alin.(l) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: „Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.”

”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.58 alin.(1) din Legea nr.303/2004 şi a constatat că soluţia legislativă care nu precizează condiţiile încetării detaşării judecătorilor sau procurorilor este neconstituţională”, se arată într-un comunicat al CCR.

Curtea a reţinut că textul de lege criticat - care reglementează condiţiile detaşării judecătorilor şi procurorilor - nu precizează şi condiţiile încetării detaşării acestora. ”Ţinând de cariera judecătorului sau procurorului, atât condiţiile detaşării, cât şi condiţiile încetării acesteia trebuie prevăzute expres în statutul judecătorului sau procurorului. Lipsa unui text expres în cuprinsul art.58 din Legea nr.303/2004 care să prevadă condiţiile încetării detaşării judecătorului sau procurorului conduce la încălcarea dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie, deoarece statutul judecătorilor şi procurorilor trebuie reglementat prin lege”, precizează sursa citată.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ si fiscal. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.