CCR a admis, miercuri, cererea preşedintelui Klaus Iohannis şi a declarat neconstituţională Legea privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate în rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea unor acte normative.
Curtea Constituţională anunţă că a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate în rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea unor acte normative.
În esenţă, Curtea a reţinut că, în procedura parlamentară de legiferare, Camera Deputaţilor a introdus, în calitate de Cameră decizională, două texte prin care se modifică două acte normative străine de obiectul de reglementare a legii adoptate, fără a exista nicio legătură de logică juridică între cele trei acte normative.
Potrivit CCR, prin această intervenţie au fost încălcate atât principiul bicameralismului, întrucât Camera de reflecţie – Senatul, în acest caz, nu a avut prilejul să îşi exprime voinţa cu privire la textele normative introduse de Camera Deputaţilor, cât şi principiul legalităţii şi al securităţii juridice, deoarece nu a fost respectat principiul unicităţii de reglementare, potrivit căruia o lege trebuie să vizeze relaţii sociale omogene, să aibă un scop unic şi un singur domeniu de reglementare, precum şi domenii aflate în conexiune directă cu acesta, în caz contrar fiind afectată unitatea şi coerenţa actului normativ.
Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
