Curtea Constituţională a respins, cu unanimitate de voturi, sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei privind neconstituţionalitatea proiectului de lege iniţiat de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, prin care este dezincriminată evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro dacă acesta se acoperă integral majorat cu 15%, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„În esenţă, Curtea a reţinut că dispoziţiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiţionaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracţiunilor reprezintă o condiţie sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracţiunilor ce au ca scop realizarea unor câştiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea şi confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public. Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile legale anterior menţionate sunt în acord cu exigenţele constituţionale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare şi respectarea deciziilor Curţii Constituţionale”, arată comunicatul de presă al CCR.

Pe 20 decembrie 2023, USR şi Forţa Dreptei au sesizat la CCR această lege. 

Potrivit USR, „prin această lege, PSD şi PNL scad pedepsele pentru cei care produc prin evaziune fiscală prejudicii de până la un milion de euro, iar în cazul în care sunt prinşi, aceştia pot scăpa total de răspunderea penală dacă achită prejudiciul plus 15%”.

„USR atacă la CCR legea lui Ciolacu şi Ciucă de protejare a marilor evazionişti. Vorbim de o mare amnistie, de o invitaţie pentru încălcarea legii. O lege care continuă moştenirea lui Liviu Dragnea - să ne aducem aminte de celebra lege în care puteai face evaziune fiscală până în 100.000 de euro şi scăpai nepedepsit. Acum, cu mâna PNL, evazioniştii ar scăpa cu sume de un milion de euro”, declară preşedintele USR, Cătălin Drulă.

Potrivit Opoziţiei, „Legea Ciucă-Ciolacu încalcă principiul previzibilităţii şi clarităţii normelor, în condiţiile în care incriminează „prezentarea de declaraţii corecte, declaraţii electronice corecte privind TVA”.

„De asemenea, incriminează tentativa la omisiune sau nedivulgarea de informaţii, reglementare ce, în mod evident, nu poate da naştere decât la abuzuri, întrucât procurorii nu pot şti, prin telepatie, când vor contribuabilii să nu declare ceva”, transmite USR.

”Odată se încurajează mari evazionişti fiscali şi, pe de altă parte, oamenii care fac afaceri cinstite în ţara asta riscă să aibă cu toţii dosare penale în sistemul acesta complicat pe care l-au gândit cei de la PSD şi PNL. Nu mai vorbesc de termenul de prescripţie care va începe să curgă nu de la data săvârşirii faptei, ci de la o dată ulterioară, când va veni ANAF să controleze. Peste un an, doi, peste aproape zece ani poate veni, ţi-a făcut sesizare şi termenul abia de atunci începe să curgă, ceea ce este o nebunie totală”, precizează deputatul USR Stelian Ion.

USR arată că „legea încalcă mai multe prevederi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte claritatea infracţiunilor nou-introduse”.

„Legea Ciucă-Ciolacu stabileşte că este infracţiune care poate fi pedepsită cu închisoare până la 10 ani şi „operaţiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizica, având drept scop efectuarea unor plăţi cu sume de bani care provin din omisiunea evidenţierii în actele contabile, a operaţiunilor comerciale efectuate şi/sau a veniturilor realizate, a unuia sau mai multor contribuabili”. Or, faptele nu sunt clar definite, textul lasă loc la interpretări largi şi ambigue. Această lege a fost adoptată cu încălcarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Regulamentului Senatului, în condiţiile în care votul în plen a avut loc la doar câteva ore după dezbaterile din comisiile raportoare. Practic, senatorii şi deputaţii nu au avut posibilitatea obiectivă să analizeze proiectul şi au exercitat un vot exclusiv pe recomandarea şefului de grup parlamentar/de partid”, spun cei de la USR.

„Tot de o încălcare a prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor este vorba şi în ceea ce priveşte procedura de vot final, când majoritatea PSD-PNL a forţat reîntoarcerea la etapa de vot pe amendamente, urmată de votarea unui amendament diferit de cel care fusese iniţial respins”, mai precizează comunicatul.

 

Ce prevede proiectul iniţiat de către Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale

Proiectul de lege  are ca obiect de reglementare stabilirea unor masuri pentru consolidarea capacitaţii de combatere a evaziunii fiscale.

Totodată, se propun intervenţii legislative asupra unor prevederi din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările si completările ulteriore, Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea si funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, aprobată cu modificări prin Legea nr.120/2018, cu modificările ulterioare, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările si completările ulterioare.

„Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative consolidează mediul concurenţial corect şi conduce la reducerea drastică a concurenţei neloiale generate de cei care îşi creează un avantaj nelegal prin sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Măsurile adoptate prin legea propusă vor conduce la o gestionare eficientă a cauzelor penale şi la o îmbunătăţire accentuată a colectării cu impact durabil asupra creşterii veniturilor bugetare”, motivează iniţiatorii proiectului.

Astfel, „evaziunea fiscală este un fenomen ale cărui efecte negative afectează veniturile bugetare şi distorsionează mediul de afaceri, scopul principal al legii fiind acela de „recuperare a prejudiciilor cauzate bugetului general consolidat al statului prin faptele de evaziune fiscală şi atragerea răspunderii persoanelor vinovate”, potrivit expunerii de motive a iniţiativei legislative.

„Răspunderea persoanelor vinovate trebuie să fie proporţională în raport de o serie de factori precum cuantumul prejudiciului, recunoaşterea vinovăţiei şi momentul recunoaşterii acesteia, precum şi antecedentele penale”, mai argumentează iniţiatorii.

Potrivit noilor prevederi, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.
 
De asemenea, vor constitui infracţiuni de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.
 
Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.
 
În aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, conform proiectului.
 
În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.
 
Tot în aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate”.
 
„Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda", mai arată proiectul.
 
În plus, „dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”.
 
Iniţiativa legislativă mai spune că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni „prin care s-a cauzat un prejudiciu ce nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a explicat, că proiectul de lege privind măsurile pentru consolidarea combaterii evaziunii fiscale adoptat, marţi de Camera Deputaţilor, nu prevede nicio dezincriminare a faptelor şi „nu scapă nimeni de închisoare”. „În proiectul meu şi al domnului preşedinte Nicolae Ciucă, nu ştiu dacă dumneavoastră ştiaţi, dar m-aş fi aşteptat ca presa să facă la momentul respectiv totuşi un caz din asta, DIICOT şi DNA nu mai aveau competenţe. DIICOT, care se ocupă de crimă organizată şi de grup infracţional organizat. Noi am introdus acele competenţe”, a mai precizat şeful Guvernului.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.