Curtea Constituţională a admis, miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizarea formulată de către preşedintele Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeştiˮ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. Astfel, legea este neconstituţională în ansamblul ei deoarece a fost adoptată cu încalcarea principiului bicameralismului.
„În esenţă, Curtea a constatat temeinicia criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă formulate prin raportare la dispoziţiile din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, care implică faptul că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. Astfel, din analiza parcursului legislativ, s-a reţinut că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor (Cameră decizională), vizează aspecte total diferite faţă de dispoziţiile legale dezbătute şi respinse în Senat (prima Cameră sesizată). Legea adoptată de Camera Deputaţilor schimbă configuraţia actului normativ şi se îndepărtează de la scopul avut în vedere de iniţiatorii săi. Prin urmare, adoptând legea în forma supusă controlului, Camera decizională a sustras dezbaterii primei Camere sesizate soluţia legislativă cuprinsă în art. II din legea criticată. În consecinţă, s-a constatat că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului”, arată comunicatul de presă al CCR.
Pe 12 aprilie, şeful statului a sesizat CCR cu privire la proiectul de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeştiˮ.
La data de 8 aprilie 2023, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare (Pl-x nr. 83/2023), arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.
„Prin legea criticată se transmite un teren în suprafaţă de 20 ha din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. ”Prin modul de adoptare şi prin conţinutul său normativ, aceasta contravine unor norme şi principii constituţionale, precum cele referitoare la calitatea şi previzibilitatea legii, componente ale principiului legalităţii consacrat de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, principiului autonomiei locale reglementat de art. 120 din Constituţie şi regimului proprietăţii publice şi garanţiilor sale, prevăzute de art. 135 şi art. 136 din Constituţie”, precizează textul sesizării către CCR.
Preşedintele României arată că în cazul prezentei legi deduse controlului de constituţionalitate nu este motivată raţiunea pentru care suprafaţa de 20 de ha supusă transferului nu mai este necesară Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeştiˮ - forul naţional de consacrare academică şi de coordonare a activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniile agriculturii, silviculturii, acvaculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, dezvoltării rurale şi protecţiei mediului – şi, în consecinţă, îşi pierde caracterul de teren indispensabil activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic.
De asemenea, este menţionat că Legea supusă controlului de constituţionalitate nu conţine prevederi referitoare la ipoteza în care, dintr-un motiv sau altul, nu este realizat scopul preconizat, respectiv construirea şi, mai mult, chiar funcţionarea ulterioară a Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
„În vederea asigurării unei baze materiale necesare desfăşurării acestei activităţi cu rol fundamental în generarea şi susţinerea progresului tehnic în domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare, acvaculturii, protecţiei mediului şi dezvoltării rurale, legiuitorul a afectat anumite terenuri pe care le-a calificat ca fiind indispensabile acestei activităţi. Din această perspectivă, considerăm că există o legătură de necontestat între aceste obligaţii constituţionale ale statului şi dreptul de proprietate publică a acestuia, drepturile consacrate prin Constituţie neavând o existenţă abstractă, ele exercitându-se în corelare şi coroborare cu celelalte prevederi constituţionale. Această interdependenţă funcţională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât şi conţinutul material concret al acestora. Prin urmare, dreptul de proprietate publică al statului trebuie exercitat în acord cu principiile constituţionale de bază care călăuzesc însăşi existenţa statului, între care se află şi principiul protejării intereselor naţionale în activitatea economică”, a argumentat şeful statului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
