Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a declarat vineri că în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi, iar asta înseamnă că în anumite sectoare există privilegii, unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate. Bolojan a mai spus că în ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19% şi trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti şi, de asemenea, de a vedea distribuţia lor, pentru că sunt nişte inechităţi foarte mari în sectorul de pensii, între pensia medie de aproximativ 550-600 de euro şi pensiile din sistemul de justiţie, medii, cu o pensionare la 48 ani de 5.000 de euro.
Preşedintele Senatului a declarat că în 2024 faţă de 2023 veniturile au crescut cu puţin peste 10%, iar cheltuielile generale a statului au crescut cu aproximativ 19% şi ne putem da seama ce înseamnă această creştere de diferenţă.
”Pe ce s-au dus în principal aceste creşteri? Sunt trei componente principale care au absorbit, să spunem, aceste creşteri, care nu au ţinut seama de venituri. Am avut o creştere a cheltuielilor cu salariile în România mai mare atât faţă de rata inflaţiei, cât şi faţă de veniturile statului. Aici ne referim în mod evident la cheltuielile cu salariile din sectorul public. 2024 faţă de 2023 a însemnat o creştere de venituri de puţin peste 10% şi o creştere a fondului de salarii de 24%. Asta înseamnă că, cu siguranţă, în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi şi asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituţii unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituţiei”, a spus Ilie Bolojan la Senat.
El a menţionat că avem, de asemenea, o creştere de cheltuieli cu pensiile, care mai ales, de exemplu, în ultimul an, nu au ţinut seama de creşterea veniturilor. ”Am avut o inflaţie acumulată, în patru ani, de 36% şi o creştere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%. Dar gândiţi-vă că ultima creştere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie şi, practic, anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni. E un lucru bun, au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti şi, de asemenea, de a vedea distribuţia lor, pentru că sunt nişte inechităţi foarte mari în sectorul de pensii”, a arătat el
. Potrivit lui Bolojan, avem pensia medie de aproximativ 550-600 de euro şi avem pensii în sistemul de justiţie medii cu o pensionare la 48 ani de 5.000 de euro, ceea ce înseamnă nişte diferenţe şi nişte inechităţi foarte mari.
El a mai declarat că avem o problemă destul de mare, pentru că avem prea puţin oameni care sunt în economia românească, prea puţin oameni care muncesc, faţă de câţi beneficiază.
”Între 15 şi 64 de ani, avem aproape 33%, deci aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinsi în activitate. Sigur, îi putem scădea pe cetăţenii români care sunt în străinătate, dar oricum, aşa cum vedeţi, suntem din punctul acesta pe penultimul loc din Europa. De asemenea, dacă se face o analiză a ratei de inactivitate la persoanele de peste 55 de ani, vedem că de data asta suntem chiar pe ultimul loc şi, practic, datorită pensionărilor accelerate, suntem în situaţia în care jumătate din cei care au vârsta de peste 55 până la 64 de ani nu sunt prinşi în activitate, deşi este o vârstă la care experienţa acumulată, la care înţelepciunea ar putea fi valorificată în aşa fel încât cei care intră pe piaţa muncii să nu intră în aceste sectoare, ci să se ducă în sectoare unde nu mai avem forţă de muncă”, a mai declarat preşedintele Senatului.
Potrivit lui Bolojan, un alt aspect important este că avem venituri scăzute la bugetul de stat din cauza unei legislaţii permisive, uneori proaste, a evaziunii fiscale sau a performanţei scăzute în administraţie, în materie de colectare.
”Ştiţi că nu ne încasăm TVA-ul decât într-o pondere care poate fi mult îmbunătăţită, indiferent cum se calculează această neîncasare de TVA. Avem o lege a insolvenţei permisive care permite intrarea în cascadă, dintr-o insolvenţă în alta, statul rămânând cu sume importante care nu sunt încasate”, a explicat el.
Ilie Bolojan a mai declarat că ”toată această situaţie este într-un context în care cetăţenii României au o încredere scăzută în instituţiile statului, care este generată de calitatea celor care suntem în politică, de promisiune onorate, de decizii greşite, de incompetenţă uneori”.
”E foarte greu să faci lucruri importante, să faci lucruri dificile într-un climat de neîncredere. Românii au o încredere scăzută în direcţia în care se mişcă ţara, o bună parte, o majoritate consideră că direcţia este greşită, de asemenea au o încredere foarte scăzută în modul în care se aplică legea în România, iar instituţiile de bază, cu cote foarte scăzute de încredere”, a arătat Bolojan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
