Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a găzduit şi co-prezidat vineri, la Bucureşti, alături de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock, şi de ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie şi parteneriate internaţionale din Franţa, Chrysoula Zacharopoulou, cea de-a doua ediţie a Conferinţei ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Ministrul a declarat că platforma trebuie utilizată pentru sprijinirea eforturilor de reformă pe care Chişinăul va trebui să le întreprindă pentru deschiderea negocierilor de aderare, pentru avansarea, în general, a parcursului european.
Republica Moldova a fost reprezentată la acest eveniment de o importantă delegaţie ministerială, condusă de Marcel Spatari, ministrul muncii şi protecţiei sociale al Republicii Moldova. De asemenea, Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o intervenţie online în deschiderea conferinţei.
Eveniment de follow-up la reuniunea desfăşurată la Berlin, la 5 aprilie şi co-prezidată în aceeaşi formulă tripartită, Conferinţa de la Bucureşti a confirmat consolidarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova drept instrument cu caracter permanent, cu relevanţă solidă atât sub aspect politic, cât şi pe dimensiunea de dezvoltare, menit să menţină Republica Moldova în atenţia prioritară a donatorilor, precum şi să mobilizeze sprijin pentru eforturile autorităţilor de la Chişinău pe calea reformelor necesare integrării europene.
Ministrul de Externe a arătat, la finalul reuniunii, că unul dintre rezultatele importante ale Conferinţei se referă la crearea unui al şaselea Grup de lucru, care este dedicat reformei administraţiei publice şi administrării finanţelor publice.
”Este o zonă prioritară de reformă pentru Republica Moldova, inclusiv în planul agendei europene, cu impact direct asupra perspectivelor de dezvoltare economică şi de atragere a investiţiilor străine”, a spus Aurescu.
El a arătat că această conferinţă de la Bucureşti are loc la trei săptămâni de la momentul la care reuniunea Consiliului European, de la finalul lui iunie, a decis statutul de candidat la aderare pentru Republica Moldova. ”Este o decizie istorică, ce lansează în mod efectiv procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, iar această Platformă de Sprijin devine un instrument eficient, concret pentru realizarea reformelor necesare in acest sens. Aşa cum ştim şi noi, din propria noastră experienţă, procesul de aderare este foarte complex, presupune implementarea unor reforme ample, pe baza unui set corespunzător, cuprinzător de criterii. În plus, contextul actual în sine este unul dificil. Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei generează ample efecte negative şi asupra Republicii Moldova”, a precizat ministrul.
Bogdan Aurescu a precizat că vorbim, în primul rând, despre o criză umanitară generată de fluxul de refugiaţi pentru a cărui gestionare Republica Moldova alocă importante resurse financiare, administrative şi umane. În al doilea rând, vorbim despre pierderi economice semnificative, prin perturbarea transporturilor, a lanţurilor de aprovizionare, prin afectarea posibilităţilor de export şi creşteri de preţuri la materii prime şi la energie.
”În al treilea rând, apar şi ameninţări de securitate, care impun o consolidare a gestionării frontierelor şi a combaterii traficului ilegal. Nu trebuie să uităm, de asemenea, că încă de dinainte de războiul din Ucraina, Republica Moldova se confrunta cu o criză energetică. Iar dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat recent, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, am văzut unele tentative de instrumentalizare a actualului context actual, din fericire însă, nereuşite. Pe scurt, un complex de crize suprapuse, care pun la grea încercare resursele financiare şi administrative ale Republicii Moldova şi care au un potenţial destabilizator”, a spus Aurescu.
El a menţionat că platforma de Sprijin are o triplă relevanţă.
”În primul rând, pe termen imediat, mobilizează şi concentrează un sprijin cât mai consistent, cât mai articulat pentru Republica Moldova, ca să poată să depăşească crizele cu care se confruntă. În a doilea rând, pe termen mediu şi lung - pentru a sprijini consolidarea securităţii sale energetice, pentru avansarea riguroasă a reformelor, mai ales cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, pentru construirea unui stat de drept funcţional şi rezilient. Iar în al treilea rând, în acest sens, din această perspectivă amplă, strategică, Platforma e foarte utilă pentru atingerea eforturilor de aderare la Uniunea Europeană, pentru că, după cum cunoaşteţi, există în Opinia Comisiei Europene care propune acordarea statutului de candidat, o serie de obiective, o serie de benchmark-uri, care presupun, de fapt, eforturi de reformă”, a afirmat ministrul de Externe.
Potrivit lui Bogdan Aurescu, ”platforma trebuie utilizată pentru sprijinirea eforturilor de reformă pe care Chişinăul va trebui să le întreprindă pentru deschiderea negocierilor de aderare, pentru avansarea, în general, a parcursului european”.
”Astfel Platforma devine astfel un instrument permanent, cu caracter solid, cu valenţe atât politice, cât şi tehnice, şi care va antrena constant resurse financiare, resurse tehnice suplimentare pentru Republica Moldova, care să ducă la modernizarea şi la consolidarea rezilienţei statului şi societăţii”, a spus ministrul.
”Ceea ce am reuşit să mobilizăm astăzi reprezintă prin urmare o contribuţie concretă la sprijinul efortului de reformă. Putem spune că, după ce am auzit propunerile şi ofertele care au fost făcute din partea celor care au participat astăzi la Conferinţă - dar continuăm să contabilizăm în mod cât mai exact, ceea ce s-a anunţat astăzi – există, la Bucureşti, cumulat, un sprijin de aproximativ 600 de milioane de euro, pe care am reuşit să-l adunăm astăzi, în diverse forme. Dar vom continua calculele noastre, pe baza anunţurilor de astăzi, şi vom comunica rezultatul final. Mesajul nostru în urma Conferinţei de astăzi, şi cu asta închei, este foarte clar: Republica Moldova nu trebuie şi nu va fi singură în efortul pe care îl face pentru a realiza reformele de care are nevoie. Prin urmare, există un angajament ferm al comunităţii internaţionale pentru continuarea şi accelerarea sprijinului pentru Republica Moldova, iar acest efort este consemnat într-o Declaraţie a co-preşedinţilor Platformei de Sprijin, care include concluziile lucrărilor, ale activităţii grupurilor de lucru. Prin urmare, abia aşteptăm să continuăm efortul nostru. Următoarea reuniune va avea loc la Paris, la sfârşitul acestui an”, a mai spus ministrul în conferinţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
