Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a transmis, miercuri, la aniversarea a „60 de ani de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe al României, că este, însă, pentru prima dată când, inclusiv ca rezultat al unor decenii de muncă diplomatică, România este profund ancorată într-un sistem euroatlantic de valori, securitate şi solidaritate de neclintit. Ministerul Afacerilor Externe va continua să îşi îndeplinească datoria faţă de cetăţenii români. O va face păstrând drept reper activitatea diplomaţilor care au contribuit la întemeierea şi profilarea României unite şi moderne, mai spune ministrul.
Ministerul Afacerilor Externe aniversează, la 27 iulie 2022, 160 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Ca urmare a formării, la 24 ianuarie 1862, a primului Guvern şi a primei Adunări Legislative ale României Unite, a fost atribuit primul portofoliu de ministru al afacerilor externe, în persoana lui Apostol Arsache. Apoi a fost înfiinţată, la 27 iulie/8 august 1862, şi instituţia dedicată acestui portofoliu, sub denumirea ,,Departamentul Trebilor Străine şi de Stat", precizează MAE.
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu afirmă cu acest prilej că ”marcăm, în 2022, 160 de ani de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe al României: 160 de ani de Diplomaţie Română modernă – 160 de ani de contribuţie concretă şi valoroasă la crearea, menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale României, la parcursul democratic al statului român, 160 de ani de serviciu în apărarea intereselor şi securităţii cetăţenilor români, oriunde s-ar afla aceştia”.
”Privind înapoi, în istorie, realizăm că apariţia unei instituţii moderne dedicate diplomaţiei, precum şi reglementării şi gestionării legăturilor externe ale tânărului Stat, în anul 1862, a impulsionat eforturile de emancipare politică şi de dobândire a unui profil internaţional bine conturat, care să impună România drept stat independent şi suveran. O componentă esenţială a politicii externe româneşti a constituit-o, la acel moment, încurajarea unei diplomaţii pragmatice şi curajoase, orientată spre realizarea obiectivelor fundamentale ale naţiunii române. Prima sarcină a ministerului nou înfiinţat a fost îndeplinirea obiectivelor fundamentale ale recunoaşterii internaţionale şi desăvârşirii Unirii Principatelor: primul legat de recunoaşterea de către Europa a dublei alegeri a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, celălalt de acceptarea de către Poartă şi puterile garante a unirii depline în plan politic şi administrativ”, afirmă ministrul de Externe.
Aurescu arată că, ”în cei 160 de ani de funcţionare, Ministerul Afacerilor Externe a trecut şi prin perioade dificile, de la Războiul de Independenţă, Războaiele Balcanice, cele două Războaie Mondiale şi dictaturile fascistă şi comunistă, la provocările acute din prezent. Între angajaţii ministerului au fost eroi şi veterani, salvatori consideraţi „drepţi între popoare" pentru acţiunile lor în timpul Holocaustului, personalităţi care au acţionat cu toată determinarea pentru realizarea obiectivelor şi intereselor naţionale”.
”În pofida dificultăţilor istorice, Ministerul Afacerilor Externe a acţionat întotdeauna ca vector de modernizare şi progres ale României. Personalităţi ca Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu sau Vespasian Pella, alături de numeroşi alţi diplomaţi au contribuit la evoluţia instituţională şi conceptuală a Diplomaţiei Române şi instituţiei noastre. Istoria Ministerului Afacerilor Externe continuă să fie scrisă, zi de zi, de oamenii care servesc astăzi într-o instituţie ce apără interesele unei ţări democratice, libere, stat membru responsabil al Uniunii Europene şi Aliat de încredere în cadrul NATO, Partener Strategic al Statelor Unite ale Americii, un stat puternic angajat în promovarea respectării dreptului internaţional, a ordinii internaţionale bazate pe reguli, a multilateralismului eficient şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, arată Bogdan Aurescu.â
Ministrul de Externe mai declară că ”diplomaţia română va continua să susţină şi să promoveze valorile democratice, stabilitatea şi securitatea în regiune şi la nivel global, respectarea strictă a dreptului internaţional şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli, multilateralismul eficient”.
”Reperele politicii externe rămân consolidarea influenţei ţării noastre în Uniunea Europeană şi în NATO, dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Într-un context global dinamic şi complex, marcat de o serie de crize şi transformări substanţiale ale cadrului de referinţă pentru acţiunea diplomatică a României, pentru securitatea sa naţională, dar şi pentru siguranţa, prosperitatea şi exerciţiul drepturilor fundamentale ale cetăţenilor săi, Ministerul Afacerilor Externe continuă să se transforme şi să se adapteze”, spune ministrul.
”Atunci când, pentru prima dată din 1945, spectrul unui război brutal, nejustificat şi neprovocat purtat de Rusia împotriva Ucrainei vecine se abate asupra Europei, implicaţiile nu pot fi decât globale. Astăzi, avem înaintea noastră un test major al angajamentelor reciproce bazate pe solidaritate şi acţiune concretă. În acest sens, răspunsul european şi euroatlantic ferm este fundamentat pe aceleaşi valori care ghidează ansamblul acţiunii Ministerului Afacerilor Externe. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, suntem profund angajaţi în formularea unui răspuns diplomatic complex la această agresiune, cu tragice consecinţe umanitare şi costuri economice inestimabile. Nu este prima dată când Ministerul Afacerilor Externe este pus în faţa unor asemenea circumstanţe. Este, însă, pentru prima dată când, inclusiv ca rezultat al unor decenii de muncă diplomatică, România este profund ancorată într-un sistem euroatlantic de valori, securitate şi solidaritate de neclintit. Iar aceasta nu înseamnă că ameninţările şi riscurile pot să fie ignorate; din contră, răspunsul la acestea trebuie dat eficient, amplificând capacitatea realizării obiectivelor noastre esenţiale”, afirmă Bogdan Aurescu.
El continuă. ”Fie că vorbim de schimbări climatice, crize economice, crize securitare, adaptarea diplomaţiei române vizează atât lecţiile învăţate în 160 de ani de istorie diplomatică modernă, cât şi structurarea unei acţiuni diplomatice reziliente, sub toate dimensiunile sale. Iar adaptarea acţiunii noastre se conturează atât în spaţiul interacţiunilor clasice, cât şi în spaţiul emergent al diplomaţiei digitale. Nu facem toate aceste eforturi singuri. Într-o eră în care prezenţa în spaţiul public a devenit extrem de relevantă, urmărim o deschidere tot mai largă către cetăţeni, astfel încât substanţa şi complexitatea muncii noastre să fie reflectată în dimensiunea publică a societăţii”.
”Ne dorim ca un public cât mai larg să aibă contact direct cu activitatea noastră şi să o înţeleagă, pentru că ea reflectă liniile politice fundamentale pe care le urmăm şi obiectivele pe care le-am asumat, în interesul cetăţenilor. De asemenea, în abordarea bazată pe guvernare deschisă, societatea civilă ne este partener în eforturile comune de construcţie şi creştere a rezilienţei societale.Încă de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe relaţia cu cetăţenii români din străinătate a fost o linie prioritară de acţiune, gestionată prin intermediul Direcţiei Consulare, structură care îşi poate revendica unul dintre cele mai îndelungate parcursuri, istoricul său confundându-se, practic, cu cel al instituţiei noastre. Diversificarea şi multiplicarea fără precedent a cazuisticii consulare, creşterea exponenţială a volumului de servicii consulare prestate şi, deopotrivă, amplificarea gradului de complexitate a solicitărilor de asistenţă şi protecţie consulară, toate determinate nemijlocit de sporirea semnificativă a dimensiunii prezenţei româneşti în străinătate după anul 1989, în paralel cu extinderea reţelei consulare externe a României, au impus crearea unor structuri specializate pe anumite sectoare de activitate consulară. Astfel, în 2003 direcţia s-a reorganizat la nivel de direcţie generală, respectiv în Direcţia Generală Afaceri Consulare, devenită ulterior Departamentul Consular”, menţionează Aurescu.
El precizează că, ”având în vedere realităţile cărora reţeaua consulară trebuie să le facă faţă în prezent, a demarat, în anul 2020, un amplu efort de adaptare a instrumentelor consulare, prin modernizarea, debirocratizarea şi digitalizarea serviciilor consulare, concomitent cu extinderea reţelei de oficii consulare, astfel încât să răspundem în mod adecvat aşteptărilor legitime ale cetăţenilor noştri, precum şi cerinţelor, realităţilor şi provocărilor contemporane. Iar acest efort de reformă consulară va continua cu determinare”.
Ministerul Afacerilor Externe va continua să îşi îndeplinească datoria faţă de cetăţenii români. O va face păstrând drept reper activitatea diplomaţilor care au contribuit la întemeierea şi profilarea României unite şi moderne, prin conduită şi acţiune diplomatică dedicate aceluiaşi scop fundamental: protejarea şi promovarea valorilor, intereselor şi obiectivelor ţării noastre şi ale bunăstării şi securităţii cetăţenilor noştri, spune ministrul în finalul mesajului.
În toamna anului 1859, în urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca Domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească, diplomaţii români ai acelor timpuri au obţinut, prin eforturi intense şi demersuri profesioniste abile, recunoaşterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepţional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza.
Doi ani mai târziu, unirea politică şi administrativă deplină a ţării era de asemenea recunoscută la nivel internaţional, iar la 22 ianuarie 1862 fiind format primul guvern al României moderne. Realizarea recunoaşterii internaţionale a dublei alegeri a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi desăvârşirea Unirii Principatelor au reprezentat astfel primele mari demersuri reuşite ale diplomaţiei româneşti moderne, iar în acest scop au fost trimişi reprezentanţi diplomatici însărcinaţi cu această misiune la Constantinopol, Paris şi în alte capitale europene importante.
Printre măsurile de modernizare a statului şi a societăţii româneşti avansate de Alexandru Ioan Cuza s-a înscris şi stabilirea unui portofoliu unic al Afacerilor Străine, în 1862, primul titular al acestei demnităţi fiind Apostol Arsache, înaintea organizării structurii instituţionale corespondente. De profesie medic, stabilit în Ţara Românească în 1814, el fusese titularul portofoliului afacerilor străine al Ţării Româneşti şi în perioadele 24 aprilie 1835 - 13 mai 1837 şi 30 aprilie 1861 - 21 ianuarie 1862. Departamentul Trebilor Străine, precursor al Ministerului Afacerilor Externe de astăzi, a fost înfiinţat la 27 iulie/8 august 1862, prin Decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, publicat în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite". Apostol Arsache a fost în funcţie, ca ministru al noului stat, în perioada 22 ianuarie 1862 - 24 iunie 1862. Următorul ministru al afacerilor externe al României, conducând Departamentul Trebilor Străine în perioada 24 iunie - 29 septembrie 1862, a fost Alexandru Cantacuzino.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
