Bogdan Aurescu a participat luni la la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe), care s-a desfăşurat în sistem de videoconferinţă. Ministrul român a accentuat necesitate unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic, iar referitor la cazul Alexei Navalnîi, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de înrăutăţirea stării de sănătate a opozantului rus şi a susţinut propunerea implicării Crucii Roşii.
„La punctul de pe agendă referitor la Aspectele curente au fost abordate situaţia din Georgia, Belarus, cazul Navalnîi, relaţiile UE-India, situaţia din Myanmar, stadiul Planului Comun de Acţiune Cuprinzător privind dosarul nuclear iranian, situaţia din Mozambic şi Acordul post-Cotonou. Agenda tematică propriu-zisă a reuniunii a inclus ca puncte principale discuţii referitoare la evoluţiile din Etiopia şi situaţia din Ucraina. De asemenea, miniştrii de externe au avut un schimb de opinii informal cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. Totodată, miniştrii au salutat adoptarea Concluziilor privind Vecinătatea Sudică, o Strategie UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică şi Strategia integrată a UE în regiunea Sahel”, arată un comunicat de presă al MAE.
Cu privire la Georgia, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate Josep Borrell a prezentat ultimele evoluţii privind eforturile UE de mediere între actorii politici şi a invitat la o reflecţie privind paşii viitori.
Astfel, Bogdan Aurescu a salutat declaraţia comună a UE şi SUA din 18 aprilie 2021 privind sprijinul pentru propunerea avansată în aceeaşi zi de preşedintele Consiliului European Charles Michel în vederea facilitării încheierii unui acord între actorii politici georgieni implicaţi.
„A exprimat speranţa că, pe baza propunerii menţionate, aceştia vor găsi cea mai bună soluţie politică pentru soluţionarea crizei, evitând orice impact eventual asupra parcursului european. A reliefat importanţa vitală a sprijinului Uniunii pentru susţinerea în continuare a obiectivelor europene ale Georgiei, inclusiv în contextul mai larg al provocărilor cu care se confruntă statele din vecinătatea estică”, mai indică sursa citată.
Referitor la Belarus, Bogdan Aurescu a sprijinit necesitatea adoptării unor noi sancţiuni, în condiţiile degradării continue a situaţiei interne şi încălcărilor continue ale drepturilor omului. A reamintit importanţa accelerării demersurilor în vederea publicării de către Comisia Europeană a Planului Economic de Sprijin pentru un Belarus Democratic, idee susţinută încă din septembrie 2020 prin scrisoarea comună semnată de Preşedinţii României, Lituaniei şi Poloniei.
În ceea ce priveşte cazul Alexei Navalnîi, ministrul român de externe a exprimat îngrijorarea faţă de înrăutăţirea stării de sănătate a opozantului rus şi a susţinut propunerea implicării Crucii Roşii în acest caz. În plus, în contextul acţiunilor destabilizatoare continue ale Rusiei asupra statelor din Vecinătatea Estică, dar şi asupra statelor membre, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanţa unei abordări strategice a UE în relaţia cu Rusia.
„În cadrul discuţiilor privind stadiul pregătirii Summitului UE-India care va avea loc la Porto, la 8 mai 2021, şeful diplomaţiei române a exprimat susţinerea pentru o agendă ambiţioasă şi cuprinzătoare. A evidenţiat că parteneriatul cu India privind conectivitatea şi acordurile referitoare la schimbările climatice şi investiţii au potenţialul de se materializa în beneficii concrete pentru ambele părţi. Totodată, oficialul român a apreciat că aprofundarea relaţiilor UE-India are vocaţia de a contribui la un angajament european sporit în regiunea indo-pacifică şi a salutat, în acest context, adoptarea Concluziilor Consiliului referitoare la o Strategie a UE pentru cooperare cu această regiune, în numeroase domenii, precum conectivitatea, securitatea cibernetică, domeniul maritim sau cel sanitar. Ministrul român a subliniat interesul României de a se profila mai activ în regiunea indo-pacifică şi de a contribui la implementarea viitoarei strategii”, mai spune sursa menţionată.
Dezbaterea privind Ucraina a avut loc după vizita preşedintelui Consiliului European Charles Michel la Kiev, la 3 martie, şi reuniunea Consiliului de Asociere UE-Ucraina, din 11 februarie.
Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru parcursul european al ţării şi aprofundarea procesului de asociere politică, în baza Acordului semnat de UE şi Ucraina în 2014, şi de integrare economică, în baza Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA) din 2016. A reliefat importanţa sprijinului constant şi susţinut al UE pentru continuarea eforturilor Ucrainei în realizarea reformelor, ca o condiţie esenţială pentru consolidarea statului de drept, democraţiei şi rezilienţei acestei ţări.
Şeful diplomaţiei române a exprimat preocupare pentru desfăşurarea de trupe şi echipamente ale Rusiei în Crimeea şi la frontiera estică a Ucrainei, reiterând poziţia principială a României privind susţinerea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei.
De asemenea, şeful diplomaţiei române a accentuat necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic (PaE) şi a unei agende ambiţioase post-2020, care să includă consolidarea cooperării în domeniul securităţii cu statele partenere. A reamintit că România susţine un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuţie dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu.
„În cadrul schimbului informal de opinii cu şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, miniştrii de externe au abordat aspecte legate de evoluţiile politice şi de securitate recente din Ucraina şi din regiune. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate de Ucraina în implementarea procesului de reformă şi a subliniat necesitatea continuării eforturilor, în beneficiul tuturor cetăţenilor din această ţară, mai ales în domeniul combaterii corupţiei şi reformei justiţiei. S-a alăturat miniştrilor de externe europeni care au exprimat îngrijorare cu privire la încălcările repetate ale acordului de încetare a focului şi la intensificarea mobilizării de forţe militare ruse în estul Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, respectiv pentru intenţia Rusiei de a închide accesul pentru navigaţie în anumite zone ale Mării Negre. A exprimat sprijinul pentru o agendă ambiţioasă a Summitului Parteneriatului Estic, planificat a se desfăşura în a doua jumătate a acestui an, care să transmită un mesaj politic puternic de sprijin al UE pentru parteneri. Totodată, a reiterat necesitatea unui rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre”, conchide sursa amintită.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
