Nicuşor Dan părăseşte partidul pe care îl conduce la doi ani fără o lună de la anunţul oficial al constituirii Uniunii Salvaţi Bucureştiul, partid pe baza căruia s-a constituit actuala Uniune Salvaţi România. Deşi USR s-a ferit să-şi asume o doctrină politică anume, Nicuşor Dan părăseşte partidul pe care l-a fondat, din cauza unei dispute ideologice
Nicuşor Dan s-a născut pe 20 decembrie 1969 la Făgăraş şi a urmat cursurile Liceului Radu Negru din oraşul natal, unde s-a remarcat prin aptitudinile sale în domeniul matematicii, obţinând două medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică în 1987 şi 1989. Vine la Bucureşti pentru a studia la Facultatea de Matematică, iar în 1992 pleacă în Franţa pentru a-şi continua studiile. În 1998 obţine titlul de doctor în matematică al Universităţii Paris XIII apoi se întoarce în ţară pe un post de cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române. În 2000, alături de alţi trei cercetători, fondează Şcoala Normală Superioară, pe model francez, universitate specializată în domeniile matematicii, informaticii şi biochimiei.
Din perioada şederii în Franţa datează interesul pentru activismul civic. “Voiam să fiu unul dintre 1000 de oameni care să se coalizeze într-o structură şi să afirme: Noi vom schimba România! Credeam într-o generaţie care să îşi ia, în sfârşit, soarta în mâini şi, motivată de aceleaşi ambiţii, să facă o diferenţă în diverse domenii cu probleme ale societăţii. Din păcate, foarte puţini s-au manifestat”, spunea mai târziu Nicuşor Dan. În 1999 Asociaţia Tineri pentru Acţiune Civică. Ulterior, se specializează pe problemele Capitalei legate de clădirile de patrimoniu şi de păstrarea spaţiilor verzi.
În 2008, fondează Asociaţia ”Salvaţi Bucureştiul”. Ca preşedinte al ASB intră deseori în conflict cu autorităţile locale, el reuşind să blocheze în instanţă mai multe proiecte care ar fi afectat clădirile istorice din Bucureşti şi spaţiile verzi. Dan obţine anularea construcţiei unui parc de distracţii în Parcul Tineretului, împiedică demolarea unor clădiri de patrimoniu de pe Şoseaua Kiseleff şi a Pieţei Matache ş.a. După ce edilii aleşi în 2008 au încălcat promisiunile făcute în cadrul ”Pactului pentru Bucureşti”, document la care ASB a fost coiniţiator alături de alte ONG-uri, Nicuşor Dan decide să se înscrie în cursa pentru postul de primar general al Capitalei la alegerile locale din 2012. După anunţarea candidaturii ca independent, în noiembrie 2011, Dan obţine susţinerea unor personalităţi cunoscute, precum filosoful Andrei Pleşu, istoricul Andrei Pippidi, politologul Cristian Preda ş.a. Obţine însă doar 8,48% din voturi.
După prima experienţă electorală, Nicuşor Dan decide să-şi permanentizeze prezenţa în politică, iar pe 1 iulie 2015 anunţă înfiinţarea Uniunii Salvaţi Bucureştiul. Gândit ca partid local, Dan propunea un partid care să depăşească barierele între ideologii şi care să se axeze pe rezolvarea unor probleme punctuale ale Capitalei. ”Vom veni cu viziunea şi cu proiectul nostru pentru Bucureşti. Nu suntem delimitaţi ideologic. Ce vrem să facem e foarte simplu : sunt nişte probleme, vrem să le rezolvăm ! Oraşul acesta nu are o viziune. Venim să o propunem!”, spunea atunci Nicuşor Dan.
Un an mai târziu, în iunie 2016, deşi a avut candidaţi doar în Bucureşti, USB obţinea un succes răsunător în alegerile locale. Nicuşor Chiar dacă PSD a obţinut atât primăria generală, cât şi primăriile de sector, USB a trimis 15 consilieri în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, număr aproape dublu faţă cel al consilierilor PNL, partid care considera Bucureştii drept un fief propriu prin tradiţie. Nicuşor Dan a candidat din nou pentru postul de primar general şi a întrunit 30,5% din opţiuni, sub scorul de 46% al Gabrielei Firea (PSD), dar aproape de trei ori mai mult decât cel al candidatului liberal Cătălin Predoiu.
În august 2016, Uniunea Salvaţi Bucureştiul devine Uniunea Salvaţi România şi începe să se organizeze ca partid la nivel naţional. Şi USR s-a ferit să asume o ideologie anume punând accent în programul politic pe o guvernare corectă, transparentă şi eficientă. În campania electorală pentru parlamentarele din 2017, USR şi-a exprimat sprijinul pentru Dacian Cioloş pentru încă un mandat ca prim-ministru, însă succesul clar al PSD în alegeri a blocat acest proiect asumat de USR, cât şi de PNL. Pe de altă parte, USR a devenit a treia forţă politică în România, cu 8,92% din voturi, iar Nicuşor Dan a devenit deputat de Bucureşti şi lider al grupului USR din Cameră.
După alegeri însă, au început să apară şi problemele pentru Nicuşor Dan. Autoritatea Electorală Permanentă a reclamat existenţa unor ilegalităţi în finanţarea partidului. În plus, liderii partidului care fac parte din Platforma România 100, lansată de către Dacian Cioloş, precum Cristian Ghinea şi Vlad Alexandrescu, s-au arătat nemulţumiţi de faptul că Nicuşor Dan s-a arătat reticent faţă de intrarea fostului premier în Uniune, de teamă că USR ar putea deveni ”partidul lui Cioloş”, o formaţiune politică ce riscă să se confunde cu imaginea lui Cioloş.
În paralel, au apărut tensiuni între liderii USR care susţineau ca partidul să se pronunţe deschis împotriva definirii familiei în Constituţie ca având la bază uniunea dintre bărbat şi familie şi cei care afirmau că Uniunea nu ar trebui să-şi asume o opţiune clară din moment ce nici membrii săi nu au o părere unitară în această chestiune. Nicuşor Dan a susţinut ultima poziţie, fapt ce i-a adus un nou val de contestări.
În pofida acestei situaţii, la Congresul USR din 13 mai Nicuşor Dan nu a avut un contracandidat cu şanse la preşedinţia partidului astfel că a fost reales cu 173 de voturi din 251. Pe de altă parte, Nicuşor Dan nu şi-a ascuns amărăciunea faţă de situaţia sa în interiorul Uniunii. Nicuşor Dan a vorbit în faţa congresului şi despre problemele pe care, în opinia sa, le are USR. Prima dintre ele: conflictul intern dintre progresişti şi conservatori.
”A fost un acord pe care l-am avut de la începutul formării acestui partid, a fost un acord implicit pentru fiecare când am intrat în USR: că partidul acceptă pluralitatea ideologică. Constat că irosim o cantitatea mare de energie în dezbaterea dintre progresişti şi conservatori. Mai rău, văd la colegi o atitudine extremistă sau cel puţin neacceptarea punctului de vedere al celuilalt. Pierdem foarte multă energie într-o dezbatere în care, oricum, pe o chestiune foarte intimă nu putem să ne schimbăm punctele de vedere unii celorlalţi, în loc ca energia asta să o folosim împreună pe acele lucruri care ne unesc, pentru care am intrat în politică”, a spus Nicuşor Dan de la tribuna congresului USR.
Ce-a de-a doua problemă a partidului, identificată de Nicuşor Dan şi care, în opinia sa, este mai gravă decât prima, se referă la ”colegialitate şi la încrederea în noi înşine”. ”Sunt în viaţa publică de zece ani şi am avut momente de descumpănire. Nu atunci când nişte şemecheri cereau etaje în plus şi primarii le dădeau ilegal. Atunci însă când oameni de bună-credinţă mă înjurau pe forumuri şi eu vedeam că ei sunt oameni de bună-credinţă, dar cred nişte poveşti inventate despre mine, asta mă descumpănea. Am simţit, din păcate, lucrul acesta în interiorul USR, în atitudinea unor colegi faţă de mine şi asta m-a descumpănit. S-a creat o mitologie în interiorul USR în care unii vor democratizarea USR-ului şi alţii, printre care şi eu, nu vor. Unii vor dezbatere şi alţii, printre care şi eu, nu vor dezbatere (…) Sunt consternat că sunt colegi de-ai noştri care cred mitologia asta (…) Lucrul cel mai fantasmagoric pe care l-am auzit a fost că m-am opus ca membrii USR să poată dialoga direct pe o platformă unică, cum este acum «Poiana lui Iocan». Să fiu eu atât de meschin încât să interzic oamenilor să dialogheze direct unii cu alţii în interiorul partidului? Asta, vă spun sincer, m-a bulversat”, a mai spus Nicuşor Dan.
Disputele legate de Cioloş şi de referendumul pentru familie nu au încetat după Congres. Dimpotrivă, s-au amplificat astfel că şedinţa de duminică a conducerii USR l-a făcut pe Nicuşor Dan să invoce prima dată demisia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
