Preşedintele Klaus Iohannis conduce în preferinţele electoratului pentru alegerile prezidenţiale, conform Barometrului de opinie publică al Academiei Române realizat de INSCOP Research, în perioada 12 aprilie - 3 mai. Totodată, el se află pe prima poziţie şi în topul încrederii în personalităţile politice, fiind urmat de Gabriela Firea şi Victor Ponta.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Rugaţi să indice cu cine ar fi înclinaţi să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an, 31,3% dintre cei chestionaţi îl aleg pe Klaus Iohannis (PNL), 12,3% pe Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), 9,8% pe Liviu Dragnea (PSD), 6,8% pe Dacian Cioloş (USR si PLUS), 4,5% pe Corina Creţu (Pro Romania), 2,2% pe Kelemen Hunor (UDMR), 1,5% alt candidat. 20% declară că nu sunt hotarâţi, 7,1% că nu vor merge la vot, iar 4,5%  nu ştiu sau nu răspund", se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de INSCOP.

Astfel, din totalul opţiunilor de vot exprimate, Klaus Iohannis (PNL) beneficiază de o intenţie de vot de 45,8%, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) de 18,0%, iar Liviu Dragnea (PSD) de 14,3%. Ei sunt urmaţi de Dacian Cioloş (USR si PLUS) cu 9,9%, Corina Creţu (Pro Romania) cu 6,5%, Kelemen Hunor (UDMR) cu 3,2%, alt candidat cu 2,2%.

Faţă de luna martie, se observă o creştere a intenţiei de vot pentru Klaus Iohannis (de la 37,5% în martie la 45,8% în aprilie 2019), Călin Popescu Tăriceanu (de la 15,2% în martie  la 18% în aprilie) şi Victor Ponta (de la 7,2% în martie  la 10,4% în aprilie). În schimb, înregistrează o scădere a intenţiei de vot Liviu Dragnea (de 17,4% în ianuarie 2019 la 16,8% în martie, respectiv 14,3% în aprilie) şi Dacian Cioloş (12,7% în ianuarie la 13,0% în martie, respectiv 9,9% în aprilie). Datele comparative din lunile ianuarie şi martie sunt extrase din cercetări sociologice anterioare realizate de INSCOP Research la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer, se precizează în comunicat.

De asemenea, rugaţi să indice cu cine ar fi dispuşi să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an în cazul în care ar avea de ales în turul 2 între Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea, 41,6% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru actualul preşedinte, 18% pentru liderul PSD, 21,8% declară că nu s-au hotarat, 11,2% că nu vor merge la vot, iar 7,3% nu ştiu sau nu răspund.        

"Dăcă eliminăm nehotărâţii, pe cei care nu intenţionează să mergă la vot şi pe cei care nu ştiu sau nu răspund, Klaus Iohannis ar beneficia de o intenţie de vot de 69,8%, în timp ce Liviu Dragnea de 30,1%", arată sursa citată.

În scenariul ipotetic al unei confruntări în turul 2 al alegerilor prezidenţiale între Klaus Iohannis şi Călin Popescu Tăriceanu, 38,1% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru actualul preşedinte, 26% pentru liderul ALDE, 19,6% declară că nu s-au hotarat, 9% că nu vor merge la vot, iar 7,2% nu ştiu sau nu răspund.

Astfel, dacă eliminăm nehotărâţii, pe cei care nu intenţionează să mergă la vot şi pe cei care nu ştiu sau nu răspund, Klaus Iohannis ar beneficia de o intenţie de vot de 59,4%, iar Călin Popescu Tariceanu de 40,6%.

În scenariul ipotetic al unei confruntări în turul 2 al alegerilor prezidenţiale între Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş, 33,7% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru actualul preşedinte, 14,6% pentru liderul PLUS, 29,8% declară că nu s-au hotarat, 13,7% că nu vor merge la vot, iar 8,2% nu ştiu sau nu răspund. Klaus Iohannis ar beneficia de o intenţie de vot de 69,8%, iar Dacian Cioloş de 30,2%, dacă eliminăm nehotărâţii, pe cei care nu intenţionează să mergă la vot şi pe cei care nu ştiu sau nu răspund.

În scenariul ipotetic al unei confruntări în turul 2 al alegerilor prezidenţiale între Klaus Iohannis şi Gabriela Firea, 37,4% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru actualul preşedinte, 21% pentru primarul Capitalei, 22,5% declară că nu s-au hotărât, 10,3% că nu vor merge la vot, iar 8,8% nu ştiu sau nu răspund. Raportat la opţiunile de vot exprimate, Klaus Iohannis ar obţine un scor de 64%, în timp ce Gabriela Firea 36%.

Conform sursei citate, pe locul întâi în topul încrederii în personalităţi publice se află preşedintele Klaus Iohannis cu un nivel de 41% încredere multă şi foarte multă, înregistrând o creştere de peste 3 puncte procentuale, comparativ cu luna martie a acestui an. Pe locul al doilea în clasamentul încrederii se situează Gabriela Firea cu 25,2%, în creştere faţă de ianuarie 2019 (când era cotată cu 23,9% încredere multă şi foarte multă). Urmează Mugur Isarescu cu 22,3% şi Victor Ponta cu 22,1%, preşedintele PRO România fiind în scădere uşoară faţă de luna martie a acestui an când înregistra 24,5%. Lista este continuată de Calin Popescu Tariceanu cu 21,8% (menţinându-se la un nivel similar celui înregistrat în martie) şi Dacian Cioloş cu 21,4% (în uşoară scădere faţă de sondajul precedent când înregistra 23,2% încredere multă şi foarte multă). Preşedintele PNL Ludovic Orban beneficiază de o cotă de încredere cu 17,3%, faţă de 16,4% în martie 2019. Dan Barna este cotat cu 15% încredere multă şi foarte multă, în creştere constantă din noiembrie anul trecut (când înregistra 7%) pânâ în prezent.

Pe locurile următoare sunt preşedintele PSD, Liviu Dragnea, cu 12,8% ( faţă de 13,2% în martie, respectiv 12,6% în ianuarie) şi Traian Băsescu cu 12,4% încredere multă şi foarte multă (faţă de 11,7% în martie, respectiv 10% în ianuarie). Viorica Dăncilă este cotată la 8,7% încredere multă şi foarte multă (faţă de 9,9% în martie, respectiv 9,5 în ianuarie). Ea este urmată de Eugen Tomac cu 6,7% (faţă de 7,3% în martie) şi Kelemen Hunor cu 4,8% (faţă de 8,6% în martie). Datele comparative din lunile noiembrie, ianuarie şi martie sunt extrase din cercetări sociologice anterioare realizate de Inscop Research la comanda Fundatiei Konrad Adenauer.

Barometrul de opinie publică al Academiei Române a fost realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS - Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.

Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel naţional, în perioada 12 aprilie - 3 mai, iar volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.