Judecătoarea Simona Camelia Marcu a fost aleasă vineri preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în timp ce procurorul Codruţ Olaru este noul vicepreşedinte al instituţiei. Preşedintele Klaus Iohannis, care a participat la şedinţa plenului CSM, a susţinut că se poate discuta despre arhitectura statului, dar nu despre independenţa justiţiei. Şeful statului a subliniat că dacă se va discuta despre modificarea Constituţiei şi despre arhitectura statului ar trebui introdus chiar în legea fundamentală principiul integrităţii, pentru că persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în fruntea statului. La şedinţă a luat parte şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a spus că, deşi aflat în concediu, nu şi-a luat concediu şi de la CSM, iar alegerile conducerii acestei instituţii sunt importante.
UPDATE - Codruţ Olaru, ales vicepreşedinte al CSM
Codruţ Olaru a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), primind votul favorabil a 10 dintre membrii Consiliului, nouă votând "împotrivă". Mandatul nou conduceri a CSM este de un an.
"Vă asigur că voi milita constant pentru apărarea independenţei sistemului judiciar. Nu putem, eu şi doamna preşedinte aleasă deja, să realizăm ceea ce ne-am propus fără sprijinul dumneavoastră. De aceea vă adresez rugămintea unei colaborări. Cred în ideea că succesul, atunci când va fi, va fi al Consiliului în integralitatea sa”, a spus procurorul Codruţ Olaru în prezentarea candidaturii sale.
Codruţ Olaru a fost, din mai 2013 până în 2016, adjunct al procurorului general al României, iar anterior, din 11 ianuarie 2007, a fost procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Potrivit decretului 752 din 2014 semnat de Traian Băsescu şi contrasemnat de Victor Ponta, la data de 1 decembrie 2014, colonelului în rezervă Olaru Vasile Codruţ i s-a acordat gradul de general de brigadă cu o stea.
În 17 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a generalului de brigadă Codruţ Olaru, surse judiciare declarând la acel moment că Olaru ar dori să activeze ca procuror militar.
Preşedinte al CSM a fost aleasă vineri Simona Camelia Marcu, ea primind votul favorabil a 11 dintre membrii Consiliului, opt votând împotrivă. Mandatul ei va fi de un an.
UPDATE - Simona Camelia Marcu, aleasă preşedinte al CSM
Simona Camelia Marcu a fost aleasă vineri preşedinte al CSM, ea primind votul favorabil a 11 dintre membrii Consiliului,opt votând împotrivă.
Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.
Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.
În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru "echilibrul sistemului judiciar”, arătând că "CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”.
De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că "aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.
Mariana Ghena, la bilanţul CSM: Anul 2018 va fi altfel, mai bun; sper ca noua conducere să manifeste implicarea, toleranţa, bunătatea şi exigenţa pe care eu le-am arătat necenzurat colegilor mei
Fosta preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, a prezentat în şedinţa de vineri raportul activităţii Consiliului în 2017, spunând că acesta a fost un prilej pentru membrii lui de a învăţa cum se iau cele mai bune decizii, declarându-se convinsă că anul 2018 va fi altfel, mai bun. Ghena a urat succes noii conduceri şi a spus că îşi doreşte ca aceasta să manifeste implicare, toleranţă, bunătate şi exigenţă faţă de colegi.
„Sunt convinsă şi o spun cu toată sinceritatea, fără să fiu acuzată de naivitate, că acest Consiliu, în această componenţă, va merge cu paşi siguri spre noul an. Cu siguranţă anul acesta a fost un an care ne-a ajutat pe fiecare dintre noi ca să ne cunoaştem pe noi. Sunt convinsă că anul care se încheie a fost un preilej pentru fiecare dintre noi să învăţăm cum se desfăşoară activitatea în Consiliu, cum se iau cele mai bune decizie, să ne respectăm şi sunt convinsă că anul 2018 va fi un altfel de an, mai bun decât cel care tocmai se încheie. Am toată consideraţia pentru colegii mei, m-am străduit să acord măsura respectului fiecăruia dintre colegii mei. Urez succes noii conduceri. Îmi doresc să manifeste implicarea, tolaranţa, bunătatea, exigenţa, experienţa, greşelile pe care eu le-am arătat necenzurat colegilor mei”, a declarat Mariana Ghena după prezentarea bilanţului.
Potrivit judecătoarei, în 2017 au fost organizate două concursuri de admitere în magistratură, înregistrându-se o creştere a numărului de posturi ocupate, respectiv 250 de judecători şi 129 de procurori, comparativ cu anul anterior (124 de judecători, 83 de procurori). De asemenea, au fost organizate două concursuri pentru judecători la ICCJ, fiind promovaţi 13 aplicanţi în primul dintre ele.
În materie disciplinară, au fost date 22 de sancţiuni disciplinare pentru judecători şi 10 pentru procurori.
CSM a analizat, de asemenea, în 44 de situaţii, necesitatea apărării independeţei justiţiei, iar 19 cazuri au fost analizate ca urmare a sesizării Inspecţiei Judiciare.
UPDATE: Toader: Am avut şi avem multe activităţi de un real beneficiu pentru sistemul judiciar; chiar şi opiniile contradictorii din Consiliu pot genera soluţii bune
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde se alege noua conducere a CSM, că activităţile acestuia au adus beneficii pentru sistemul judiciar şi că inclusiv opiniile contradictorii manifestate în şedinţele Consiliului pot aduce soluţii bune. Toader a citit din dosarul unuia dintre candidaţi care făcea referire la respectarea atribuţiilor magistraţilor, pe care a numit-o „sinteză a sintezelor” şi a subliniat că procurorii şi judecătorii trebuie să îşi cunoască atribuţiile şi limitele.
„Nu fac eu evaluarea, aprecierea activităţii CSM din perspectiva demnităţii pe care o am, ci din calitatea de membru al CSM. Chiar şi opiniile contradictorii pot genera soluţii bune. Am avut şi avem multe activităţi de real beneficiu pentru sistemul juiciar. Eu am un proiect de candidatură în faţă. Citesc o jumătate de frază: respectarea strictă a atribuţiilor constituţionale şi legale a statutului judecătorilor şi procurorilor. Este o sinteză a sintezelor. Să ne cunoaştem atribuţiile, competenţele şi limitele constituţionale indiferent de locul pe care îl ocupă, şi să le îndeplinim corect şi la timp. Eu îmi exprim convingerea faptului că în continuare vom avea o bună colaborare, pentru că în sistem sunt multe probleme de rezolvat”, a declarat Toader în plen.
Ministrul Justiţiei i s-a adresat preşedintelui Klaus Iohannis, amintind că la preluarea mandatului s-a angajat să analizeze sistemul judiciar pentru a vedea în ce mod poate fi îmbunătăţit echilibrul puterilor în stat. De asemenea, a adăugat că nu comentează procedura de elaborare a Legilor justişiei, însă subliniază faptul că ministrul doar a prezentat Comisiei speciale proiectul de legi, care şi l-a însuşit.
„M-am angajat să fac o radiografie a sistemului judiciar pentru a vedea în ce măsură echilibrul puterilor în stat poate fi îmbunătăţit. Aţi vorbit despre procedura de elaborare a Legilor justiţiei. Nu spun dacă a fost bine sau nu, dar vă spun că ministrul Justiţei a prezentat proiectul Comisiei speciale, care şi l-a însuşit”, a spus Toader.
UPDATE: Preşedintele ICCJ: CSM a picat testul unităţii şi testul speranţei
„Aş vrea să vorbesc despre nerealizări. În calitate de membru de drept a CSM am o viziune şi din interior, dar şi din exterior. În 2017 vă spuneam că se aşteaptă de la dumneavoaastră unitate, unitate pe care vechiul consiliu nu a fost în stare să o aibă, dar şi speranţă pentru rezolvarea problemelor din sistem”, a declarat Cristina Tarcea în plen.
Preşedinta ICCJ a spus că CSM a picat, pe perioada mandatului, ambele teste.
„Este percepţia mea, poate fi greşită, dar actualul CSM a picat ambele teste: şi testul speranţei, şi testul unităţii. Doresc viitoarei conduceri să fie atentă la aceste două probleme. Rezervele speranţei nu s-au epuizat”, a subliniat Tarcea.
UPDATE - Iohannis: Au ieşit trei legi contestate nu doar de opoziţie, ci şi de ICCJ. Regret, ca preşedinte, că s-a ajuns în România că legile justiţiei se discută în proceduri neclare, ad-hocPreşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat, vineri, la CSM, speranţa şi încrederea că judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) se vor apleca cu timp, cu mult profesionalism şi cu multă obiectivitatea asupra aspectelor contestate în legile justiţiei, despre care a spus că au fost adoptate fără transparenţă, printr-o procedură neclară, ad-hoc, cu ”pumnul în gura opoziţiei” şi sub presiunea timpului.
”Când am devenit preşedinte, am promis că voi încerca să introduc alt fel de a face politică, cu mai puţine artificii, mai puţin scandal şi cu mai multe rezultate. Mi-am imaginat că după un timp rezonabil de scurt anumite lucruri sunt evidente şi nu mai trebuie spuse în fiecare an. (...) Îmi face recunosc plăcerea să spun câteva lucruri care cred că sunt chiar de bază şi simple. În România justiţia e independentă şi trebuie să rămână aşa. Eu, preşedintele României, voi face tot ce îmi stă în puterea constituţională să fac să garantaţi independenţa justiţiei. Veţi avea în mine un partener şi susţinător constant pe care vă puteţi baza”, a continuat Klaus Iohannis.
Anunţul privind participarea lui Klaus Iohannis la şedinţa CSM a fost făcut joi de către Administraţia Prezidenţială. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot. Aceasta va fi prima apariţie publică a şefului statului din acest an.
În şedinţa de vineri, CSM alege preşedintele şi vicepreşedintele pentru anul 2018, mandatele acestora fiind de un an.
În 2017, preşedintele CSM a fost judecătoarea Mariana Ghena, iar postul de vicepreşedinte a fost ocupat de procurorul Cristian Ban. Din Consiliu mai fac parte judecătorii Mihai Andrei Balan, Gabriela Baltag, Andrea Annamaria Chiş, Simona Camelia Marcu, Mihai Bogdan Mateescu, Evelina Mirela Oprina, Lia Savonea, Nicoleta Margareta Ţînţ şi procurorii Florin Deac, Codruţ Olaru, Nicolae Andrei Solomon, Tatiana Toader. De asemenea, preşedintele ICCJ, Iulia Tarcea, procurorul general Augustin Lazăr şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader sunt membri de drept ai CSM. Din CSM fac parte şi Victor Alistar şi Romeu Chelariu, ca reprezentanţi ai societăţii civile.
Pentru funcţia de preşedinte al CSM candidează judecătoarea Simona Marcu, iar pentru funcţia de vicepreşedinte şi-au depus candidaturile procurorii Codruţ Olaru şi Nicolae Solomon.
Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.
Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.
În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru "echilibrul sistemului judiciar”, arătând că "CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”.
De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că "aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.
Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2017, judecătoarea are un apartament de 143 de metri pătraţi şi o casă de 285 de metri pătraţi în Bucureşti. În declaraţia sa de avere sunt menţionate şi proprietăţi ale soţului său, avocatul Vasile Gil - o casă în Alexandria şi terenuri în Bucureşti, Mogoşoaia şi Alexandria. Simona Marcu deţine şi două autoturisme Alfa Romeo şi Peugeot, precum şi bijuterii în valoare de 6.000 de euro. Ea are şi credite la bănci în valoare totală de peste 183.000 euro. La capitolul venituri, judecătoarea a menţionat suma de 227.861 de lei încasată ca judecător la ICCJ, 24.747 de lei obţinuţi ca membru în comisii de concurs la CSM, 14.612 de lei ca „formator” la Institutul Naţional al Magistraturii şi 17.550 de lei din închirierea apartamentului din Bucureşti. Ea a menţionat şi veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 de lei.
În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, "a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat. Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.
Codruţ Olaru a fost, din mai 2013 până în 2016, adjunct al procurorului general al României, iar anterior, din 11 ianuarie 2007, a fost procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Potrivit decretului 752 din 2014 semnat de Traian Băsescu şi contrasemnat de Victor Ponta, la data de 1 decembrie 2014, colonelului în rezervă Olaru Vasile Codruţ i s-a acordat gradul de general de brigadă cu o stea. În 17 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a generalului de brigadă Codruţ Olaru, surse judiciare declarând la acel moment că Olaru ar dori să activeze ca procuror militar.
Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanţei supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale: reprezintă CSM în relaţiile interne şi internaţionale; coordonează activitatea Consiliului şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii; prezidează lucrările plenului CSM, cu excepţia cazului în care la lucrări participă preşedintele României; propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante; semnează actele emise de plen; sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii CSM, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a CSM şi de plen.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
