Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în deschiderea lucrărilor Adunării Parlamentare a NATO, că parteneriiatele dintre statele membre trebuie să fie mai tari ca oricând, a reluat afirmaţia conform căreia NATO nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia, apreciind că pentru relaţia cu Federaţia Rusă este necesară o strategie cuprinzătoare şi coerentă. Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a afirmat, în plenul Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti, că România este importantă prin contribuţiile sale în Afganistan şi Kosovo şi prin găzduirea scutului antirachetă, remarcând şi că, din 2015 până în prezent, statele membre ale Alianţei şi-au crescut bugetele alocate apărării, urmând ca şi România să facă acest lucru anul acesta. Stoltenberg a mai spus că 2017 ar fi al treilea an consecutiv de creştere a cheltuielilor privind apărarea. Afganistanul s-ar putea întoarce la statutul de „stat al haosului”, dacă trupele NATO se retrag din zonă, ceea ce ar însemna un „paradis” pentru terorişti, a mai declarat el, afirmând şi că Alianţa lucrează pentru ca statele să devină mai puternice în faţa atacurilor hibride, adăugând că aceste atacuri au devenit mai intense şi mai rapide în ultima vreme. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că România rămâne angajată în demersurile NATO de asigurare a prezenţei aliate consolidate pe întregul flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre, zona în care se intersectează ameninţările deopotrivă din estul şi din sudul Alianţei. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a afirmat că România a alocat resursele bugetare necesare Apărării şi a făcut apel şi la celelalte state membre ale Alianţei să facă la fel.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Jens Stoltenberg: În mod crucial, a merge înainte înseamnă a investi în apărare

"România este importantă în foarte multe privinţe, prin contribuţia ei la misiunile din Afganistan şi Kosovo, ca gazdă a sistemului nostru de apărare balistică prezent aici şi pentru că doreşte să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare", a precizat Stoltenberg.

El a apreciat că a merge înainte înseamnă investiţii în apărare şi a reamintit că la Summitul din 2014, din Ţara Galilor, statele membre NATO şi-au luat angajamentul că vor creşte bugetul destinat apărării.

„În mod crucial, a merge înainte înseamnă a investi în apărare. La summitul din Ţara Galilor, din 2014, ţoţi aliaţii şi-au luat angajamentul de a opri tăierile de la bugetul apărării şi a se muta treptat către creşterea procentului alocat apărării. Vestea bună este că am văzut progrese reale după ani de declin, în 2015 am văzut o creştere reală în cheltuielile pentru apărare ale aliaţilor noştri, incluzând Canada. Acest lucru a continuat în 2016, şi astăzi, în 2017, estimăm o creştere anuală de 4,3 la sută. Asta înseamnă trei ani consecutivi de creştere a cheltuielilor privind apărarea. Tendinţa este ascendentă şi cu ajutorul dumneavoastră o vom menţine ca atare”, a declarat Jens Stoltenberg.

El a adăugat că în 2016, cinci state membre ale Alianţei au atins pragul de 2 la sută, iar România urmează să li se alăture în acest an, iar Letonia şi Lituania, anul viitor.

„Creşterea bugetului pentru apărare înseamnă că ne asigurăm că avem lucrul de care avem nevoie în zonele cele mai periculoase şi înseamnă şi partajarea poverii în cadrul Alianţe”, a subliniat Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice.

Stoltenberg: Lucrăm pentru a face societăţile noastre mai puternice în faţa atacurilor hibride, care au devenit mai intense şi mai rapide ca oricând

Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat, în cadrul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti, că Alianţa lucrează pentru ca statele să devină mai puternice în faţa atacurilor hibride, adăugând că aceste atacuri au devenit mai intense şi mai rapide în ultima vreme.

CITEȘTE ȘI Tăriceanu: Securitatea începe acasă; în zona Mării Negre se intersectează ameninţările deopotrivă din estul şi din sudul Alianţei

„Lucrăm în sensul îmbunătăţirii conştientizării situaţiei şi al partajării informaţiei privind ameninţările teroriste. De aceea am creat o divizie de informaţii pentru flancul sudic şi lucrăm în cadrul Alianţei pentru a face societăţile noastre mai puternice în faţa atacurilor. Rezistenţa este esenţiala pentru a face faţă atacurilor hibride, care au devenit mai intense şi mai rapide ca oricând, până acum, combinând multe elemente, printre care atacuri cibernetice, diseminarea informaţiilor false sau folosirea unor forţe militare puternice”, a declarat Stoltenberg.

CITEȘTE ȘI Dragnea: Am alocat resursele bugetare necesare Apărării, aşa cum puţine state au făcut-o

El a atras atenţia că protejarea de aceste ameninţări este „o parte importantă şi vitală” a misiunii NATO, inclusiv prin întărirea cooperării cu Uniunea Europeană.

„Săptămâna trecută am participat la inaugurarea Centrului de excelenţă hibrid de la Helsinki împreună cu preşedintele acestei organizaţii pentru a discuta despre contracararea acestor atacuri. Prin urmare, trebuie să lucrăm mult mai bine împreună şi să avem o colaborare mult mai strânsă. Acum am început pregătirile pentru următorul summit NATO, de la Bruxelles, anul viitor, la sediul nostru şi vom continua să construim pe deciziile pe care le-am luat în Ţara Galilor şi la Varşovia prin creşterea apărării noastre colective şi prin stabilitatea şi securitatea aduse vecinilor noştri, atât în est, cât şi în sud”, a mai spus Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, precizând că relaţiile cu Rusia şi cooperarea cu Uniunea Europeană vor fi unele dintre subiectele ce vor fi discutate în cadrul summitului.

Stoltenberg: Afganistanul riscă se întoarcă la statutul său de stat al haosului, un paradis pentru terorismul internaţional, dacă NATO pleacă prea devreme din zonă; ISIS pierde teren

Afganistanul s-ar putea întoarce la statutul de „stat al haosului”, dacă trupele NATO se retrag din zonă, ceea ce ar însemna un „paradis” pentru terorişti, a declarat Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în cadrul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti. Stoltenberg a dat exemplu atentatele din 11 septembrie 2001 coordonate de Al-Qaeda împotriva Statelor Unite care s-au soldat cu mii de morţi şi a afirmat că acest lucru nu trebuie să se mai repete.

„Tocmai m-am întors dintr-o călătorie în Afganistan şi am vorbit despre angajamentul reînnoit pentru lupta din zonă. Am văzut cât de bine lucrează trupele NATO cu trupele de securitate din Afganistan pentru a le antrena şi pentru a le ajuta să facă progrese pe câmpul de luptă şi pentru a-şi reduce victimele. Situaţia în Afganistan este una care ne provoacă, pentru că înţelegem cu toţii costul de a rămâne în Afganistan, costul omenesc, dar şi costul financiar. Dar costul de a pleca din Afganistan ar fi mult mai ridicat”, a declarat Jens Stoltenberg.

Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice consideră că dacă trupele NATO se retrag din zonă, există riscul ca Afganistanul să se întoarcă la statutul de „stat al haosului”, un „paradis” pentru terorişti.

„Dacă NATO pleacă prea devreme din zonă, atunci riscăm ca Afganistanul să se întoarcă la statutul său de stat al haosului, iar acesta ar fi un paradis pentru terorismul internaţional. Situaţia s-ar repeta, vorbim de cazul 11 septembrie, când mii de oameni au fost omorăţi. Nu putem să permitem ca acest lucru să se repete, de aceea rămânem în Afganistan, dedicaţi acestei cauze”, a continuat Stotenberg.

El a adăugat că, datorită NATO, ISIS pierde teren.

„Vrem să ne sporim acţiunea în alte zone. Alianţa este acum un membru deplin al coaliţiei globale de luptă împotriva ISIS. Sistemele noastre de supraveghere ajută coaliţia NATO, antrenează forţe de securitate pentru a lupta împotriva ISIS în Irak, iar trupele din Irak antrenate de NATO sunt folosite pentru lupta de la Mosul şi în alte zone. Facem progrese, ISIS pierde teren şi ei sunt pe fugă”, a mai spus Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice.

Iohannis: În relaţia cu Rusia este necesară o strategie cuprinzătoare şi coerentă pe termen  lung

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în deschiderea lucrărilor Adunării Parlamentare a NATO, că parteneriiatele dintre statele membre trebuie să fie mai tari ca oricând, a reluat afirmaţia conform căreia NATO nu reprezintă un inamic pentru Rusia, apreciind că pentru relaţia cu Fedraţia Rusă este necesară o strategie cuprinzătoare şi coerentă.

El a apreciat că este din nou momentul întăririi parteneriatelor, în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care ne confruntăm.

"Parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia. Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile", a afirmat şeful statului.

El a apreciat că diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând "o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă".

În opinia preşedintelui, în plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acţiuni de întărire a rezilienţei, îndeosebi de protecţie a infrastructurii civile în faţa agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informaţional.

"Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare" a subliniat Klaus Iohannis.

El a afirmat că, în al treilea rând, "este necesară consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacităţilor proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienţei la ameninţările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism. România va continua să susţină activ acest efort".

"Nu în ultimul rând, întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate. Salut eforturile Secretarului General NATO în această direcţie şi îl asigur de sprijinul deplin al României. Am mai spus-o şi o repet: chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO – acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung", a ţinut să precizeze şeful statului.

Parteneriatul transatlantic dintre America de Nord şi Europa rămâne o dimensiune esenţială a securităţii noastre comune. În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuşi al securităţii aliate, care este legată esenţial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat, a menţionat Iohannis.

"Întâlnirile pe care le-am avut în acest an cu Preşedintele Trump au fost foarte importante, pentru că ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, şi pentru apărarea colectivă. Trebuie să întărim în continuare această relaţie vitală, atât prin găsirea împreună de soluţii la problemele de securitate actuale, cât şi printr-o contribuţie echitabilă la împărţirea responsabilităţilor care ne revin, ceea ce înseamnă şi creşterea investiţiilor în apărare", a spus şeful statului.

El a dat asigurări că România va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere, aşa cum a demonstrat şi până acum.

"Am devenit un contributor relevant la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euro-atlantic şi la nivel internaţional.Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puţin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca Preşedinte al României şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare. Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, adăugând că eforturile naţionale în acest sens s-au concretizat prin aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce în luna mai Parlamentul României a aprobat iniţierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare. 

De asemenea, România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilităţi agreate în cadrul Alianţei.

În egală măsură, participă la măsurile de consolidare a prezenţei aliate pe flancul estic, atât în regiunea Mării Negre, cât şi în Polonia.

"După cum ştiţi, România şi-a asumat rolul de naţiune-cadru pentru Brigada multinaţională de pe teritoriul său, pe care o voi vizita astăzi împreună cu Secretarul General Stoltenberg. România a lansat, de asemenea, iniţiativa numită Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaţilor să-şi antreneze trupele în exerciţii în toate cele trei componente: terestră, aeriană şi maritimă. Avem un aport important la operaţiile şi misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan şi la KFOR", a mai subliniat Iohannis, adăugând că în Afganistan suntem al patrulea contributor ca număr de militari şi al doilea din punctul de vedere al forţelor pentru operaţii speciale şi că România oferă asistenţă concretă ţărilor partenere atât din vecinătatea estică, cât şi din cea sudică. Totodată, participăm la eforturile Coaliţiei Internaţionale împotriva ISIS, România sprijinind astfel, concret, deciziile de creştere a rolului NATO în combaterea terorismului. 

"Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional", a precizat Klaus Iohannis.

"Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Alianţa să fie întărită în continuare. România, ca aliat responsabil, va face tot ce-i stă în putinţă în acest scop. Vă încurajez, doamnelor şi domnilor parlamentari, să sprijiniţi acest efort, în legislativele pe care le reprezentaţi. NATO nu este o alianţă puternică doar prin măsurile de apărare colectivă, ci prin valorile sale. Dacă aceste valori sunt bine apărate, aceasta este cea mai valoroasă contribuţie la securitatea noastră!", a conchis preşedintele Iohannis.

Discursul său a fost urmat de cel al preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

Agenda vizitei secretarului general al NATO

Secretarul general al NATO se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Mihai Tudose, cu preşedinţii celor două Camere şi cu ministrul Apărării Mihai Fifor.

"Agenda întrevederii va include evaluarea concretă a stadiului implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia, din anul 2016, şi la Reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles din mai 2017, precum şi pregătirea agendei şi rezultatelor viitorului Summit NATO din anul 2018. Aspectele privind continuarea procesului de adaptare a Alianţei la mediul internaţional complex de securitate, cu accent pe postura NATO de apărare şi descurajare pe Flancul Estic, vor ocupa un loc important în cadrul discuţiilor. Convorbirile cu înaltul oficial vor fi urmate de o declaraţie comună de presă", a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Cei doi oficiali vor participa apoi la lucrările Adunării Parlamentare a NATO.

Secretarul general al NATO mai are programate întrevederi cu prmeierul Mihai Tudose, cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Calin P:opescu Tăriceanu, precum şi cu ministrul Apărării Mihai Fifor.

Totodată, preşedintele României şi Secretarul General al NATO vor vizita împreună, în după-amiaza zilei de luni, Brigada Multinaţională NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova.

"Constituirea acestei structuri NATO pe teritoriul României reprezintă unul dintre rezultatele importante ale ţării noastre decis de şefii de stat şi de guvern la Summitul NATO de la Varşovia în anul 2016 pentru întărirea securităţii în regiune. Conjugând efortul României, al aliaţilor şi al NATO ca organizaţie, această structură reprezintă expresia principiilor care stau la baza Alianţei Nord-Atlantice - solidaritatea şi unitatea. În luna aprilie a acestui an, a fost declarată Capacitatea Operaţională Iniţială a MN BDE, cea finală fiind prevăzută pentru luna noiembrie 2018. Ceremonia de activare drept Comandament Militar International NATO a avut loc la data de 15 iulie", precizează Administraţia Prezidenţială.

Cu prilejul vizitei la Craiova, cei doi înalţi oficiali se vor întâlni şi cu militarii polonezi desfăşuraţi în România în Brigada Multinaţională.

Şedinţa plenară a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO) care se desfăşoară la Palatul Parlamentului va fi prezidată de preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli. Vor susţine alocuţiuni preşedintele Klaus Iohannis, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Adunarea Parlamentară a NATO este un for care reuneşte membri ai parlamentelor din ţările membre şi partenere ale Alianţei, care se întâlnesc periodic pentru a analiza aspecte de securitate de interes comun, facilitând astfel consensul public şi parlamentar în sprijinul politicilor Alianţei. Forul asigură dialogul parlamentar din regiunea euro-atlantică cu privire la probleme de securitate, politice, sociale şi economice, aducând un plus de transparenţă în viaţa politică a NATO. AP NATO ajută mediile parlamentare să cunoască şi să înţeleagă probleme actuale de importanţă majoră şi contribuie la promovarea unor poziţii comune în rândul parlamentarilor membri.

Adunarea reuneşte 266 de membri cu drepturi depline ai legislativelor din cele 29 de ţări membre NATO, delegaţi din cele 12 ţări asociate, din ţările cu statut de membri asociaţi mediteraneeni şi observatori parlamentari.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.