Premierul Viorica Dăncilă a prezentat marţi în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, priorităţile preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi a transmis că, în pofida ataşamentului lor foarte puternic faţă de Uniune, românii resimt un tratament inegal faţă de România. Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, a avertizat-o marţi pe Viorica Dăncilă că guvernul pe care îl conduce ar putea fi al treilea în cazul căruia va fi activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene şi că, în cazul în care nu încearcă să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, întreaga familie liberală nu va merge în alegeri cu „astfel de parteneri”. La finalul dezbaterii, premierul Viorica Dăncilă i-a acuzat pe parlamentarii europeni că sunt dezinformaţi, a spus că nu are pe masă niciun proiect pentru amnistie şi că Guvernul nu are nicio legătură cu modificările legislative privind justiţia. Ea a susţinut că Guvernul vrea să protejeze cetăţenii ale căror drepturi au fost încălcate de justiţie. „Cei care ţipă acum tare că luptă împotriva corupţiei, că vor să lupte pentru statul de drept, mulţi dintre ei vor să ascundă ceea ce s-a întâmplat de fapt în România şi care de fapt au fost parte a acestui sistem care a dus la încălcarea drepturilor omului”, a susţinut Dăncilă. Într-o conferinţă de presă ce a urmat sesiunii plenare din Parlamentul European, Viorica Dăncilă a declarat că în România statul de drept este respectat, astfel că nu se poate discuta despre o activare a Articolului 7 din Tratatul UE.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat marţi, într-o conferinţă de presă ce a urmat sesiunii plenare din Parlamentul European, că în România statul de drept este respectat, astfel că nu se poate discuta despre o activare a Articolului 7 din Tratatul UE.
La conferinţa ce a urmat sesiunii plenare de marţi în care Viorica Dăncilă a prezentat „viziunea noastră europeană reflectată în programul de priorităţi al preşedinţiei României la Consiliului Uniunii Europene”, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a asigurat din nou pe prim-ministrul român de sprijinul său şi a punctat cele mai importante probleme ce vor trebui abordate: Brexitul, terorismul i apărarea graniţelor, alegerile europarlamentare, bugetul.
„Obiectivul central al preşedinţiei României la CEU este de a contribui la crearea unei Europe mai unite. (...) Există 242 de dosare importante care aşteaptă răspuns. Sperăm să finalizăm cât mai multe”, a spus Dăncilă la rândul ei.
Cei doi au fost întrebaţi legat de cadrul financiar multianual şi statul de drept, aderarea la spaţiul Schengen, libertatea presei şi eventuala aplicare a Articolului 7 din Tratatul UE în cazul României.
Răspunsurile oferite de Viorica Dăncilă au arătat că România este una dintre cele mai mari democraţii din Europa: România întruneşte toate criteriile de aderare la spaţiul Schengen, libertatea presei există şi este foarte bine fundamentată, iar statul de drept nu este încălcat în România.
Legat de posibila adoptare a unor prevederi privind limitarea fondurilor europene pentru statele care încalcă statul de drept, Dăncilă a spus: „Aceste aspecte sunt în curs de negociere în cadrul Consiliului. Noi trebuie să continuăm negocierile cu statele membre şi trebuie să luăm în considerare propunerile făcute de statele membre. În rest, este foarte important ca orice criterii legate de utilizarea fondurilor europene să fie clare, transparente şi să vină în interesul beneficiarului direct al fondurilor europene. Preşedinţia rotativă trebuie să fie un mediator imparţial”.
UPDATE: Premierul Viorica Dăncilă a afirmat din nou că nu a venit în Parlamentul European ca să dea socoteală, ci pentru ca împreună să găsească soluţii.
„Susţinem statul de drept, dar în acelaşi timp susţinem şi drepturile omului, şi drepturile celor care au suferit în urma unor decizii greşite din partea justiţiei”, a mai afirmat Dăncilă.
Ea a vrut să-l asigure pe Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, că Guvernul cunoaşte bine dosarele şi a subliniat că e nevoie de consens.
”În acelaşi timp, mă aşteptam ca un lider de grup politic să vină cu aprecieri legate de agenda europeană, nu pe probleme interne ale unei ţări care tocmai a preluat preşedinţia Consiliului UE. Pentru credibilitate, cred că trebuie să vorbim în cunoştinţă de cauză şi aş vrea să ştiu din partea lui Guy Verhofstadt ce reproşează Guvernului României. În acelaşi timp, îi solicit să-i lase pe români să hotărască singuri, să creadă în onestitatea lor şi să nu încerce să inducă propriile convingeri către români”, i-a spus ea liderului grupului ALDE.
Dăncilă a acuzat-o de dezinformare şi pe Ska Keller, copreşedinta grupului verzilor, care a spus că românii au ieşit în stradă pentru buna guvernare. ”Cred că aţi fost dezinformată legat de buna guvernare”, i-a spus Dăncilă, prezentând câteva cifre care ar demonstra buna guvernare: creştere economică peste 4%, deficit economic 2,92%, şomaj sub 4%, investiţii crescute cu peste 10%.
”Cred că asta înseamnă buna guvernare şi cred că dezinformările unor colegi din Parlamentul European au indus această percepţie”, a adăugat Viorica Dăncilă.
Ea a dat asigurări că pe masa Guvernului nu are niciun proiect pentru amnistie.
„Nu am niciun act normativ pe masa Guvernului referitor la acest lucru (amnistie - n.r.). Nu vrem să apărăm pe nimeni, vrem doar să protejăm cetăţenii ale căror drepturi au fost încălcate şi m-aş bucura foarte mult ca atunci când vorbim de statul de drept, de justiţie, să luptăm cu toţii împotriva corupţiei şi Guvernul României va face acest lucru, dar în egală măsură să protejăm drepturile cetăţenilor care au fost afectaţi de decizii ale justiţiei, de protocoale secrete între justiţie şi serviciile secrete. Cei care ţipă acum tare că luptă împotriva corupţiei, că vor să lupte pentru statul de drept, mulţi dintre ei vor să ascundă ceea ce s-a întâmplat de fapt în România şi care de fapt au fost parte a acestui sistem care a dus la încălcarea drepturilor omului”, a susţinut Dăncilă.
Premierul a mai ţinut să precizeze că Guvernul nu a atacat justiţia.
”Eu nu-mi amintesc şi niciun român nu cred că poate să spună că Guvernul României a luat o decizie împotriva justiţiei. Toate legile referitoare la justiţie au fost votate în Parlamentul României, iar Parlamentul României este expresia votului cetăţenilor români”, a spus Viorica Dăncilă.
Ea a respins şi acuzaţiile privind limitarea libertăţii presei în România.
„Stimaţi colegi, stimaţi foşti colegi, domnilor comisari, sigur Parlamentul European că Guvernul României nu are nicio legătură cu acest aspect, dar asta înseamnă dezinformare, asta înseamnă ceea ce nu trebuie să facem de acum încolo. Într-adevăr, un post de televiziune a avut întreruptă emisia pentru zece minute, lucru decis de CNA. Nu ştiu care este motivul, nu are Guvernul României nicio legătură cu acest lucru”, a afirmat Dăncilă.
UPDATE: Liderul grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt, a declarat: „Ţara dumneavoastră preia preşedinţia într-o perioadă critică în care sunt făcute propuneri legislative vitale”.
Între acestea, el a menţionat reformarea sistemului Dublin şi demararea a două proceduri pe baza Articolului 7 din Tratat (Polonia şi Ungaria).
„Chiar sper că în timpul preşedinţiei dumneavoastră nu va exista un al treilea caz. Unul împotriva guvernului dumneavoastră. Şi trebuie să vă spun: nu sunteţi departe de asta. Vă apropiaţi tot mai mult de aplicarea Articolului 7, pentru că ignoraţi în continuare recomandările Comisiei de la Veneţia”.
El a amintit că, în luna noiembrie, când s-a aflat la Bucureşti, s-a întâlnit cu Liviu Dragnea, liderul social-democrat. „El a apărat atitudinea guvernului dumneavoastră susţinând că «statul de drept este o chestiune secundară». Ei bine, multe lucruri sunt secundare în Europa, este adevărat, dar în niciun caz statul de drept”.
Verhofstadt a declarat că a spus acelaşi lucru şi preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în aceeaşi zi. „Mi-a promis că guvernul dumneavoastră va ceda complet Comisiei de la Veneţia. Mai mult, odată ce asta va fi făcut, Comisiei îi va fi cerut să verifice din nou”.
El a făcut referire la „redarea independenţei sistemului juridic, reformarea codului penal, a codului de procedură penală şi schimbarea legii ONG”.
„Niciuna dintre aceste promisiuni nu a fost ţinută. Dimpotrivă. Guvernul dumneavoastră continuă să urmeze o cale care duce direct la practicile greşite ale lui Orban şi Kaczynski. Plănuiţi o lege care să garanteze amnistia în corupţie, astfel încât cel mai mare peşte să nu fie la îndemâna curţilor de justiţie”.
„Cu astfel de parteneri, grupul meu, întreaga familie liberală nu va merge în alegeri. Dimpotrivă. Ne vom alătura noilor forţe curate şi democratice care vor să oprească corupţia, care vor să cureţe ţara, care vor să oprească abuzul de putere comis de vechiul serviciu secret, serviciul lui Ceauşescu, Iliescu, Băsescu”.
În final, Verhofstadt i-a urat succes Vioricăi Dăncilă. „Vă doresc să fiţi prim-ministrul real al ţării dumneavoastre, să curăţaţi mizeria făcută în trecut. Şi vă doresc să faceţi asta fără a face un compromis cu forţele corupte din prezent”.
UPDATE: Liderul grupului PPE şi cel al Alianţei Progresiste a Socialiştilor din Parlamentul European i-au transmis Vioricăi Dăncilă că România nu e pe deplin integrată în UE, dar şi că o amnistie generală nu poate exista.
Andrus Ansip, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a vorbit despre lucrurile pe care România va trebui să le coordoneze – 242 de propuneri depuse de Comisie care aşteaptă să fie discutate şi rezolvate – şi a exprimat disponibilitatea de a sprijini preşedinţia ţării noastre.
Theodor Stolojan, reprezentant al grupului PPE - Partidului Popular European (Creştin democrat) - în Parlamentul European, i-a transmis prim-ministrului Viorica Dăncilă: „Avem un cabinet cu mulţi miniştri noi care nu au experienţa negocierilor cu instituţiile europene. Va rog să le cereţi să se bazeze pe recomandările experţilor de la reprezentanţa României care cunosc bine agenda”.
El a continuat: „Pe bună dreptate, v-aţi exprimat îngrijorarea ca statele membre din Est să nu fie lăsate la periferiei Europei, dar atâta vreme cât România nu e membră a Schengen şi nici nu face parte din zona euro, ţara noastră nu e pe deplin integrată în UE”.
„Preşedinţii UE au arătat România e pregătită şi vor susţine aderarea la spaţiul Schengen. Aveţi obligaţia de a va întâlni cât mai rapid cu prim-miniştii Olandei şi Franţei, cu cancelarii Germaniei şi Austriei şi să îi convingeţi că România merită şi este pregătită să adere la spaţiul Schengen. Ar trebui să mergeti şi în Parlamentul olandez, dar fără cei doi preşedinţi ai camerelor parlamentare româneşti, care nu sunt văzut cu credibilitate”, a mai spus Stolojan.
Socialistul german Udo Bullman a punctat că „nu poate exista o amnistie generală”. „Ne trebuie un stat de drept reformat acolo unde este nevoie”, a spus el, cerând o atenţie sporită oficialilor de la Bucureşti privitor la legea amnistiei.
În plenul de la Strasbourg, Bullmann a amintit şi de votul de marţi din parlamentul britanic: „Aveţi dreptate, coeziunea socială şi regională este o chestiune decisivă. Ultimele ore ale acestei zile arată cât de serioasă este situaţia la Londra şi cât de multă muncă va fi indiferent de decizia luată în această seară”.
"Ne dorim o Uniune mai democratică, deci vom promova egalitatea de tratament la care aspiră toate statele membre şi toţi cetăţenii europeni. Acest aspect este esenţial pentru încrederea cetăţenilor faţă de proiectul european. Vă spun acest lucru din perspectiva cetăţenilor români pe care îi reprezint în calitate de prim-ministru şi care, în pofida ataşamentului lor foarte puternic faţă de Uniune, resimt un tratament inegal faţă de România, în special atunci când ţara noastră este criticată pentru aspecte care sunt fireşti în alte state membre sau când României i se impun anumite condiţionalităţi care nu există în alte state ale Uniunii. Românii resimt inechitate când văd că ţara lor este ţinută în afara spaţiului Schengen şi vreau să mulţumesc cu această ocazie domnului preşedinte Jean-Claude Juncker şi domnului preşedinte Antonio Tajani pentru susţinerea totală pe care ne-o oferă pentru aderarea la Spaţiul Schengen", a declarat prenierul.
Dăncilă a precizat că viziunea României pentru preşedinţia Consiliului Uniunii este structurată în jurul coeziunii.
Ea a prezentat pilonii preşedinţiei române:
- Europa convergenţei e primul pilon de acţiune al preşedinţiei României şi are în vedere asigurarea creşterii economice, dezvoltarea socială, reducerea decalajelor, conectivitate şi competitivitate.
- Al doilea pilon va fi Europa siguranţei.
”Suntem în faţa unor provocări de securitate ce ameninţă siguranţa cetăţeanului. Vom trata cu toată seriozitatea gestionarea iniţiativelor privind fluxurile migratorii, lupta împotriva terorismului, protejarea cetăţenilor în spaţiul virtual, precum şi consolidarea cooperării judiciare în materie civilă şi penal”, a afirmat Viorica Dăncilă.
- Al treilea pilon - Europa actor global
Dăncilă a spus că România va promova întărirea cooperării în apărare şi securitate ale UE, în strânsă cooperare cu NATO, precum şi avansarea politicii de extindere a UE.
- Al patrulea pilon - Europa valorilor comune.
”Pentru a stimula coeziunii politicii europene, ne propunem să promovăm intens principiile şi valorile ce ne unesc. Trebuie să şi combatem rasismul, intoleranţa, xenofobia, populismul, antisemitismul sau discursul bazat pe ură”, a susţinut Viorica Dăncilă.
La sosirea la sediul PE, Viorica Dăncilă a fost întâmpinată de a fost întâmpinată de preşedintele instituţiei, Antonio Tajani.
Dăncilă a fost aşteptată de Tajani şi de delegaţia Guvernului României, care o însoţeşte.
După prezentarea din plenul PE, Viorica Dăncilă şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, vor susţine declaraţii de presă comune.
Premierul va avea apoi o întâlnire cu grupul social-democraţilor din PE, fiind singurul grup politic din Parlamentul European cu care se va întâlni Viorica Dăncilă.
Ea va participa şi la vernisajul expoziţiei de fotografie cu tema "Tradiţii şi peisaje din România", organizată cu prilejul debutului Preşedinţiei României la CUE.
Corespondenţă de la Strasbourg de la Patricia Marinescu
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
