Revizuirea pensiilor speciale - „care includ pensiile militare” - este o etapă pe care România trebuie să o parcurgă la sfârşitul acestui an, de îndeplinirea ei depinzând delocarea celei de-a treia cereri de plată din cadrul PNRR, afirmă surse din Comisia Europeană. Plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii implică adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii care să înlocuiască actuala lege a pensiilor. Conform surselor citate, în anexa la Decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR-ului României se precizează că „un obiectiv al noii legislaţii” este menţinerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Ciucă: Nu se pune problema în acest moment ca, ţinând cont de acel plafon de 9,4% prevăzut în PNRR, să nu asigurăm creşterea pensiilor, aşa cum ne-am propus la nivel de coaliţie şi la nivel de Guvern
CITEȘTE ȘI Ciucă: În raportul Băncii Mondiale scrie foarte clar că pensiile militare nu intră la capitolul pensii speciale, ci pensii de serviciu. Pensiile militare au fost modificate prin lege şi sunt pe bază de contributivitate

„O etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârşitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie din PNRR-ul României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”, au declarat pentru News.ro surse din Comisia Europeană.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prezentat de România şi aprobat de UE specifică etapele şi obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme şi investiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obţine plăţile respective.

În ceea ce priveşte reforma sistemului public de pensii, este stabilit un plafon de 9,4% din PIB (la nivelul cheltuielilor în 2021). Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019). În anexa la Decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR-ului României se precizează că „un obiectiv al noii legislaţii” este menţinerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, prevăzându-se inclusiv un mecanism de frânare, în cazul în care plafonul de cheltuieli este depăşit.

„Ne aşteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, au declarat pentru News.ro sursele din Comisia Europeană.

Aceeaşi anexă la Decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR-ului României prevede „date orientative” până la care o etapă sau un obiectiv trebuie să fie atins. Pentru noua lege a pensiilor (etapa 214), aceasta este trimestrul 1 din 2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată din PNRR, atrag atenţia sursele News.ro.

Potrivit calendarului anunţat de coaliţia guvernamentală, proiectul de lege privind pensiile ar trebui să fie adoptat de Guvern până la 31 decembrie 2022 şi apoi trimis Parlamentului. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.