NATO are planuri deja stabilite pentru a apăra toţi aliaţii, care sunt revizuite constant, în funcţie de situaţia din teren, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, întrebat dacă la reuniunea miniştrilor de externe au existat discuţii concrete despre cine, cum şi unde trimite trupe, aşa cum a cerut preşedintele Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, luni, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, că doreşte ca planurile de descurajare şi apărare de la Flancul Estic, stabilite la Summitul de la Madrid, să fie puse în practică. Şeful statului le-a cerut miniştrilor de Externe NATO planuri concrete, pentru „ca, în cazul unui atac, să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite”.
Întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă la reuniunea miniştrilor de externe s-a discutat această problemă şi dacă implică în vreun fel România, Jens Stoltenberg a răspuns că NATO are deja planuri stabilite pentru a apăra toţi aliaţii, iar în prezent este pus în aplicare planul care a fost activat în ziua în care Rusia a invadat Ucraina.
„Avem planuri în vigoare. NATO are planuri pentru a proteja şi apăra toţi aliaţii. Şi, de asemenea, acestea sunt planurile pe care le-am activat atunci când Rusia a invadat Ucraina. Le-am activat în aceeaşi dimineaţă. Şi asta a dus la o prezenţă mai mare a NATO, acum 40.000 de soldaţi sub comanda NATO, pe Flancul Estic al Alianţei, susţinuţi de forţe aeriene şi navale semnificative. Iar SACEUR, comandamentul nostru suprem aliat, a primit apoi autoritatea de a adăuga şi mai multe forţe, dacă va considera că este necesar. Aşadar, avem planuri”, a declarat Jens Stoltenberg.
„Revizuim constant aceste planuri, în funcţie de situaţia din teren. La summitul NATO de la Madrid am luat decizia de a întări structura noastră avansată, în baza anumitor măsuri, însă elementele-cheie ar fi o prezenţă sporită în special pe Flancul Estic al Alianţei, un nivel de reacţie mult mai rapidă, o modalitate de a putea strânge câteva sute de mii de soldaţi, dacă este nevoie, încât să-i lansăm rapid în teren, de asemenea, echipamente grele prepoziţionate, dar şi trupe special dedicate în acest sens”, a reamintit secretarul general al NATO.
„Am văzut că Germania deja a adoptat acest punct, pentru că Germania este naţiunea lider pentru grupul de luptă din Lituania şi ei vor fi pregătiţi pentru desfăşurare în Lituania, cu un echipament adecvat, vor cunoaşte terenul, vor fi doar forţe defensive, deci acest concept de trupe alocate va fi extins pentru a proteja toţi aliaţii”, a adăugat Jens Stoltenberg.
NATO ARE DEJA O PREZENŢĂ CONSOLIDATĂ ÎN REGIUNEA MĂRII NEGRE
Întrebat, în conferinţa de presă, despre faptul că, potrivit unor surse, Turcia nu ar privi cu ochi buni o implicare mai mare a NATO în securitatea Mării Negre şi cât de problematică ar fi această poziţie a unui stat membru pentru Alianţă, Stoltenberg a reamintit că la summitul din vară de la Madrid toţi aliaţii au fost de acord şi nu numai că au fost de acord, dar au şi implementat efectiv o creştere semnificativă a prezenţei NATO în regiunea Mării Negre.
„Acest lucru a început încă din 2014. După anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, am pus în aplicare o implementare mai puternică a apărării colective, în special pe Flancul Estic al Alianţei şi asta include regiunea Mării Negre, inclusiv România. Cu o prezenţă mai mare pe teren şi, de asemenea, susţinută de puterea aeriană şi de o mulţime de capacităţi avansate, avem acum ceea ce numim activităţi de vigilenţă sporită, care îi ajută pe aliaţi să monitorizeze şi să fie prezenţi în regiunea Mării Negre”, a explicat Jens Stoltenberg.
„Apoi, în toamna anului trecut, când ne-am dat seama că Rusia plănuia o invazie în toată regula în Ucraina, am sporit şi mai mult prezenţa noastră în regiunea Mării Negre. Eu însumi am fost aici, în România, la baza MK (Mihail Kogălniceanu - n.r.). Cred că era la începutul lunii februarie a acestui an. Şi am văzut cum SUA, dar şi alţi aliaţi au desfăşurat mai multe trupe. Franţa conduce acum un grup de luptă aici. Am dublat numărul de grupuri tactice de la patru la opt, inclusiv unul în Bulgaria şi unul în România, pentru a ne spori prezenţa militară. Aşadar, înainte şi după invazie, ne-am sporit semnificativ prezenţa, cu multe tipuri diferite de capabilităţi”, a argumentat Stoltenberg.
„Am luat, de asemenea, decizii importante, toţi aliaţii, la Madrid, pentru a creşte şi mai mult prezenţa, pentru a avea mai multe trupe alocate, o pregătire mai mare, mai mult echipament prepoziţionat, iar combinaţia dintre o prezenţă avansată mai mare, mai mult echipament prepoziţionat cu trupe alocate care pot fi desfăşurate în zone specifice este, de asemenea, modalitatea de a ne creşte prezenţa în regiunea Mării Negre. Aşadar, lucrăm la detaliile multora dintre aceste decizii, dar s-au întâmplat deja multe, doar prin măsurile pe care le-am luat”, a punctat secretarul general al NATO.
„Şi încă un lucru, şi anume că, din moment ce eram atât de pregătiţi pentru invazie, în dimineaţa invaziei, am activat planurile noastre de apărare. Iar acest lucru înseamnă că SACEUR, comandamentul nostru suprem aliat, primeşte mai multe prerogative pentru a muta forţele. Astfel, el poate, din proprie iniţiativă, să deplaseze forţe în această regiune, atunci când este necesar. Multe forţe au fost deja mutate în regiune, dar poate, atunci când consideră necesar, să adauge forţe suplimentare, terestre, maritime şi alte capacităţi, dacă este necesar”, a adăugat Jens Stoltenberg.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
