Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat la deschiderea programului aniversar „România şi UNESCO, arc peste timp”, că ţara noastră s-a transformat în mod fundamental, fiind ghidată de angajamentul puternic pentru multilateralism, drept internaţional şi valori democratice, şi că păstrarea valorilor comune şi promovarea educaţiei pentru dezvoltare durabilă sunt obiective mai importante ca oricând.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aurescu a transmis luni, la 65 de ani de la aderarea României la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), că acest moment aniversar oferă oportunitatea de promovare a patrimoniului cultural al României şi, în egală măsură, este un bun prilej pentru reafirmarea ataşamentului său faţă de multilateralism, ordinea internaţională bazată pe reguli - având în centru ONU, precum şi pentru valorile democratice şi drepturile omului.

România a devenit membru UNESCO pe 27 iulie 1956.

În 2021, se împlinesc şi 65 de ani de la înfiinţarea Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

Programul, organizat de Comisia Naţională a României pentru UNESCO în perioada 17 mai - 10 decembrie 2021, a debutat, simbolic, în ziua începerii Conferinţei mondiale UNESCO dedicate educaţiei pentru dezvoltare durabilă (17 - 19 mai 2021), sub motto-ul „Learn for Our Planet. Act for Sustainability”.

„Împlinirea celor 65 de ani de prezenţă românească în cadrul UNESCO reprezintă un moment deosebit pe agenda de diplomaţie culturală şi publică a Ministerului Afacerilor Externe”, a spus Aurescu. „România acordă o atenţie deosebită tinerilor, în special în ceea ce priveşte educaţia şi formarea profesională. Promovarea educaţiei pentru dezvoltare durabilă este o temă transversală avansată de ţara noastră la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi toate formatele multilaterale de cooperare. Mandatul actual al României la Preşedinţia Comunităţii Democraţiilor este fundamentat pe promovarea activă a rolului tinerilor în procesele democratice. Declaraţia de la Bucureşti, adoptată la cea de-a 20-a aniversare a Comunităţii Democraţiilor, găzduită de România în iunie anul trecut, afirmă în mod clar că «democraţiile sunt cel mai bine echipate pentru a se mobiliza şi a se asigura că toate elementele societăţii lucrează împreună, se adaptează la noile circumstanţe şi maximizează eforturi comune incluzive, prin participarea deplină şi semnificativă a tinerilor la luarea deciziilor»”.

UNESCO şi-a câştigat un rol strategic în domeniile educaţie, cultură, ştiinţă, cercetare prin consolidarea cooperării internaţionale. „Aderarea României la UNESCO şi înscrierea între cele 193 de state - câte numără UNESCO astăzi - s-a produs ca urmare naturală a activităţii sale intense în susţinerea principiilor pe care s-a clădit această importantă instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite”, a adăugat ministrul.

El a pecizat că încă din 1922 România a susţinut şi s-a implicat în activitatea Comisiei Internaţionale de Cooperare Intelectuală – numită şi Comitetul de Cooperare Intelectuală al Societăţii Naţiunilor, precursor al UNESCO în promovarea culturii, educaţiei şi egalităţii de şanse.

„De-a lungul celor 65 de ani de apartenenţă la organizaţie, prezenţa românească în cadrul UNESCO a fost în continuă creştere şi diversificare, obţinând recunoaşteri importante pentru elementele aparţinând atât patrimoniului material şi natural, cât şi celui imaterial. Totodată, pe parcursul celor 65 de ani, dar mai ales în ultimii 32 de ani, România s-a transformat în mod fundamental, fiind ghidată de angajamentul puternic pentru multilateralism, drept internaţional şi valori democratice”.

Îndeplinirea obiectivelor din cele cinci arii de interes şi programe ample UNESCO - educaţie, mediu şi ştiinţe naturale, ştiinţe sociale şi umaniste, cultură şi comunicare - „au modelat constant politicile publice ale statelor membre, inclusiv cele ale ţării noastre”.

„Acestea au promovat, la nivelul societăţilor, principii generoase cum sunt diversitatea culturală ca sursă de dialog şi dezvoltare, incluziunea şi dreptul la educaţie, înţelegerea şi respectul pentru culturi, civilizaţii, valori şi moduri de viaţă diferite”.

Nominalizările sau candidaturile pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ale unor dosare transnaţionale au reprezentat pentru România tot atâtea elemente de dinamizare a cooperării cu alte state membre, inclusiv prin prisma oportunităţii de conlucrare între instituţiile de resort, a punctat Aurescu.

„Traversăm un context în care multilateralismul este, în mod esenţial, parte a soluţiei la problemele cu care ne confruntăm astăzi în plan global. Reafirmarea angajamentului României faţă de principiile sale, faţă de ordinea internaţională bazată pe reguli - având în centru ONU, pentru valorile democratice şi drepturile omului, a devenit, în mod firesc, o constantă a acţiunilor noastre de politică externe. În acest moment în care trebuie să inovăm şi să reformăm, pentru viitorul pe care îl dorim şi pentru ONU pe care o dorim, păstrarea valorilor comune şi promovarea educaţiei pentru dezvoltare durabilă sunt obiective mai importante ca oricând. Momentul aniversar de astăzi ne permite să subliniem, din nou, importanţa contribuţiei pe care România o poate aduce, din interiorul unor organizaţii importante cum este UNESCO, la reconstrucţia unei lumi mai prospere şi echitabile”, a conchis el.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.