Ministerul român de Externe l-a convocat luni dimineaţa pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti, anunţă ministrul de externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, care, deşi nu precizează motivul convocării, spune că demersul a venit după „discurs”, referire probabilă la discursul rostit de premierul Viktor Orban la Tuşnad, şi adaugă că nu este „o mare surpriză”.
„Nu a fost o surpriză faptul că ambasadorul nostru la Bucureşti a fost convocat în această dimineaţă la Ministerul român de Externe”, a scris Peter Szijjarto pe Facebook, adăugând că „tonul şi atmosfera întâlnirii pot fi descrise ca fiind calme şi politicoase”.
Potrivit lui Peter Szijjarto, şeful misiunii diplomatice maghiare a fost convocat la nivel de „subsecretar de stat”.
„Ceea ce a fost comunicat de subsecretarul de stat român a fost, practic, o repetare a celor expuse în demersurile anterioare, de data aceasta actualizate după discurs”, spune Peter Szijjarto.
El dă asigurări că Budapesta este interesată să se bazeze pe respect reciproc în cooperarea bilaterală, deoarece „acest lucru nu poate fi decât în beneficiul ambelor ţări şi al ambelor naţiuni”.
„În ceea ce ne priveşte, vom continua să ne străduim să facem acest lucru”, promite şeful diplomaţiei maghiare. „Întotdeauna vom vorbi în mod sincer şi cu respect despre planurile noastre, obiectivele noastre şi evaluarea noastră a situaţiei”, punctează ministrul ungar de externe.
Premierul ungar Viktor Orban a afirmat sâmbătă, la începutul discursului rostit la Universitatea Liberă de Vară de la Bálványos, care a avut loc în weekend la Tuşnad, că a primit un document oficial de la MAE român în care i s-a specificat ce subiecte nu poate aborda, el comentând în cheie ironică indicaţiile primite şi spunând că dacă preşedintele României ar veni să susţină un discurs în Ungaria nu ar primi un astfel de document.
Orban a afirmat că printre recomandări figurează cea de a nu vorbi despre lucrurile care pot aduce atingere sensibilităţilor romaneşti, cum ar fi simbolurile naţionale. Un alt subiect considerat sensibil este reprezentat de drepturile colective ale minorităţilor. Şeful Executivului de la Budapesta a mai afirmat că i s-a transmis că vorbească despre „unităţi teritorial-administrative inexistente în România”, interpretând că recomandarea se referă la Ardeal şi la Ţinutul Secuiesc. O altă temă sensibilă este cea a valorilor occidentale, legat de care Viktor Orban susţine că i s-ar fi spus să nu le pună într-o lumină proastă. Totodată, o altă solicitare a fost evitarea discursurilor xenofobe referitoare la migraţie.
Discursul lui Viktor Orban la Tuşnad a fost însă, ca şi în alţi ani, cu puternice accente anti-UE şi ultraconservatoare, fiind condamnat de clasa politică românească.
După ce a plecat de la Tuşnad, premierul maghiar i-a trimis, potrivit MTI, o scrisoare de mulţumire omologului său român, Marcel Ciolacu, care îl primise pe Viktor Orban, miercuri, la Bucureşti, la o întâlnire informală.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
