Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a pledat, la un eveniment organizat în cadrul Conferinţei de Securitate de la München, pentru o abordare multidimensională strategică pentru regiunea Mării Negre. Potrivit MAE, dezbaterea s-a axat astfel pe evoluţiile securitare din regiunea Mării Negre şi a prilejuit un schimb de opinii aprofundat asupra provocărilor complexe şi multiple cu care se confruntă statele din regiune, în contextul războiului dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.
Bogdan Aurescu a participat, sâmbătă, ca invitat special, la evenimentul ”Spotlight: Black Sea” din cadrul Conferinţei de Securitate de la München, având drept temă provocările de securitate la Marea Neagră. Sesiunea a fost inclusă pe agenda principală a Conferinţei de Securitate de la München pentru a pune în valoare concluziile şi rezultatele semnificative ale Reuniunii Liderilor de la München (MLM, noiembrie 2022) organizată la Bucureşti, în parteneriat cu Ministerul român al Afacerilor Externe, înaintea Reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO de la Bucureşti (29 – 30 noiembrie 2022), arată MAE, într-un comunicat de presă.
Şeful diplomaţiei române a mulţumit organizatorilor Conferinţei pentru atenţia acordată Mării Negre, ca punct de inflexiune pentru securitatea regională şi euroatlantică, precum şi pentru continuarea discuţiilor de la Reuniunea Liderilor de la München de la Bucureşti, de la finalul lunii noiembrie 2022, în cadrul căreia a formulat o serie de propuneri pentru acţiuni transatlantice pragmatice (”to-do list”) pentru securitatea la Marea Neagră.
Aurescu a realizat, în discuţia cu moderatorul evenimentului, Eka Tkeshelashvili, preşedintele Institutului Georgian pentru Studii Strategice, fost vicepremier şi ministru de externe georgian, o analiză cuprinzătoare şi pragmatică asupra situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, zonă de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică – aspect consacrat şi în Noul Concept Strategic al NATO adoptat la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Astfel, ministrul român de externe a evidenţiat, în contextul dezbaterii, necesitatea unei abordări multidimensionale, pe termen lung, pentru promovarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii în regiunea Mării Negre. Pornind de la lista pragmatică de acţiuni transatlantice (un ”to-do list” transatlantic) pentru securitatea la Marea Neagră avansată în cadrul MLM Bucureşti, şeful diplomaţiei române a prezentat pilonii principali al acestei strategii multidimensionale.
”Dezbaterea s-a axat astfel pe evoluţiile securitare din regiunea Mării Negre şi a prilejuit un schimb de opinii aprofundat asupra provocărilor complexe şi multiple cu care se confruntă statele din regiune, în contextul războiului dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, Astfel, ministrul român s-a referit la ameninţările de securitate din regiune, în special din partea Rusiei, de la cele convenţionale la cele hibride – atacuri cibernetice, afectarea securităţii energetice, a lanţurilor de aprovizionare la nivel global, propagandă şi dezinformare, diverse alte acţiuni de destabilizare, cu implicaţii pentru statele partenere NATO şi UE. De asemenea, a evidenţiat crizele asociate invaziei ruse în Ucraina, în special cea a securităţii alimentare, care afectează mai ales statele vulnerabile din „Sudul Global”. Oficialul român a prezentat eforturile deosebite realizate de ţara noastră în sprijinul Ucrainei şi al celor peste 3.5 milioane de refugiaţi ucraineni sosiţi în România, inclusiv măsurile luate la nivel socio-economic pentru sprijinul şi integrarea acestora, alături de măsurile în plan umanitar, în special crearea centrului logistic (hub-ului) de la Suceava, pentru tranzitul de ajutor umanitar atât din România, cât şi din alte state, către cetăţenii ucraineni afectaţi. De asemenea, s-a referit la sprijinul acordat de România Ucrainei prin facilitarea tranzitului a aproximativ 13 milioane de tone de cereale şi produse agricole ucrainene către destinaţii terţe, inclusiv prin îmbunătăţirea infrastructurii de tranzit la nivel naţional. S-a referit, de asemenea, şi la sprijinul consecvent multidimensional oferit de România pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, inclusiv prin asigurarea a circa 80% din necesarul de electricitate al acestei ţări şi lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, împreună cu omologii săi francez şi german, precum şi angajamentul de a continua acţiunile pe această linie”, arată MAE.
Totodată, şeful diplomaţiei române s-a referit la răspunsul NATO în faţa agresiunii ruse şi a deteriorării situaţiei de securitate, punctând măsurile de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic luate la nivelul Alianţei în acest context, la Summitul extraordinar din martie 2022 şi la Summitul de la Madrid din iunie 2022, precum crearea Grupurilor de Luptă în sudul Flancului Estic, inclusiv în România, creşterea numărului de militari Aliaţi în regiune, măsurile de reîntărire şi de pre-poziţionare de echipamente militare. De asemenea, în cadrul discuţiei, ministrul român a subliniat şi angajamentul crescut al Statelor Unite ale Americii în regiune, în contextul războiului, inclusiv prin creşterea numărului de militari americani în România, pe Flancul Estic, dar şi prin implicarea activă în coordonarea şi dialogul de securitate la nivel regional, în special prin intermediul Formatului Bucureşti 9, iniţiat de preşedintele României, Klaus Iohannis, împreună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, care se va reuni din nou săptămâna viitoare, la Varşovia, cu participarea preşedintelui Statelor Unite, Joseph Biden. Totodată, angajamentul SUA este demonstrat şi prin demersurile la nivel decizional american de aprobare a unei strategii a SUA pentru Marea Neagră.
”În continuare, oficialul român a arătat că actuala criză, cu un caracter multidimensional, necesită răspunsuri multidimensionale, dincolo de măsurile de apărare convenţionale luate la nivelul NATO, inclusiv în perspectiva Summitului NATO de la Vilnius, din acest an. A arătat, astfel, că o strategie autentică pentru securitatea în regiunea Mării Negre trebuie să fie cuprinzătoare, să abordeze şi alte dimensiuni cheie, precum securitatea energetică, în contextul necesităţii de creştere a independenţei energetice şi de reducere a dependenţelor de sursele energetice provenind din Federaţia Rusă. În acest sens, a evocat importanţa demarării proiectului construirii unui cablu submarin de transport de energie din surse regenerabile prin Marea Neagră, prin semnarea la Bucureşti, în decembrie 2022, a acordului între Guvernele României, Republicii Azerbaidjan, Georgiei şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi”, adaugă MAE.
O altă dimensiune importantă prezentată de ministrul Bogdan Aurescu în contextul eforturilor multidimensionale pentru un răspuns cuprinzător la actuala criză este cea a creşterii rezilienţei statelor din regiune, în special a Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, prin contribuţia Uniunii Europene şi a NATO, de o manieră complementară. El a evocat instrumente ce pot fi accesate şi utilizate în acest scop, precum Instrumentul european pentru pace (European Peace Facility) al UE şi Programul de Consolidare a Capacităţilor de Apărare (Defence Capacity Building Programme) al NATO, de care beneficiază toate cele trei state menţionate.
Totodată, ministrul român de externe a subliniat că un alt pilon important al unei strategii de securitate cuprinzătoare pentru regiunea Mării Negre este cel al respectării dreptului internaţional şi al consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli. În plus, s-a referit la importanţa cooperării internaţionale pentru a pune capăt conflictelor îngheţate din regiune, subiect aflat pe agenda Uniunii Europene încă dinaintea declanşării agresiunii ruse în Ucraina, a cărui abordare trebuie să continue.
Răspunzând unei întrebări legate de asigurarea respectării libertăţii de navigaţie şi a reluării prezenţei navale a NATO în Marea Neagră, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat faptul că România susţine creşterea prezenţei Aliate la Marea Neagră, prezentând propuneri în acest sens în cadrul discuţiilor la nivel Aliat. Cu toate acestea, el a subliniat dificultăţile legate de îndeplinirea acestui obiectiv pe fondul războiului din Ucraina, la momentul actual. Pe de altă parte, prezenţa NATO la Marea Neagră nu se limitează la dimensiunea navală, având în vedere creşterea prezenţei NATO în teren şi în spaţiul aerian al regiunii, ca parte a măsurilor de descurajare implementate la nivelul NATO după declanşarea agresiunii ruse.
”De asemenea, răspunzând unei întrebări a moderatorului evenimentului legate de modalitatea pragmatică de a defini victoria Ucrainei asupra Federaţiei Ruse, având în vederea inclusiv militarizarea Peninsulei Crimeea, în contrast cu necesitatea securităţii şi stabilităţii pe termen lung în regiunea Mării Negre, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit la semnificaţiile Peninsulei Crimeea, în special ca simbol al integrităţii teritoriale a Ucrainei, subliniind faptul că definiţia victoriei aparţine Ucrainei, ca victimă a agresiunii ruse. De asemenea, şeful diplomaţiei române a subliniat că, atât din punct de vedere al dreptului internaţional, cât şi din punct de vedere moral, decizia privind modalitatea de definire a victoriei este un drept al Ucrainei, precum şi un factor motivator în lupta împotriva Federaţiei Ruse. În context, ministrul român a punctat şi importanţa Peninsulei Crimeea pentru securitatea europeană şi euroatlantică, având în vedere că acest spaţiu a devenit un spaţiu de proiecţie a interdicţiei de navigaţie pe o porţiune extinsă a Mării Negre, dar şi o platformă militară şi un punct logistic militar pentru Federaţia Rusă, din care Moscova urmăreşte să îşi proiecteze forţa mai departe, inclusiv în Europa Centrală şi de Est, Mediterana de Est şi Orientul Mijlociu”, mai arată MAE.
Răspunzând unei întrebări legate de importanţa Grupării navale SNMG a NATO (Standing NATO Maritime Group) la Marea Neagră, şeful diplomaţiei române s-a referit la necesitatea reluării accesului acesteia în Marea Neagră într-un orizont de timp previzibil. De asemenea, ca răspuns la o întrebare privind la rolul relaţiei UE-Georgia pentru stabilitatea în regiunea Mării Negre, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat soliditatea relaţiei România-Georgia, confirmată prin semnarea, în anul 2022, a Declaraţiei de Parteneriat Strategic dintre cele două state. De asemenea, a exprimat sprijinul României pentru acordarea perspectivei europene Georgiei anul trecut, subliniind progresul obţinut până acum în implementarea criteriilor incluse în Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022, dar şi necesitatea continuării drumului actual.
În finalul discuţiei, şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea continuării dialogului şi coordonării internaţionale privind reconstrucţia Ucrainei post-conflict, în baza unui plan cuprinzător, dar şi a continuării eforturilor de sprijin multidimensional pentru rezistenţa Ucrainei în contextul agresiunii continue a Federaţiei Ruse.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
