Consilierul prezidenţial Leonard Orban spune, într-un interviu acordat News.ro, că acordul UE- Marea Britanie este acceptabil pentru România, el explicând a trebuit ”să se dea ceva” britanicilor, astfel încât să se evite scenariul cel mai negativ, al părăsirii Uniunii.
Potrivit consilierului prezidenţial, care conduce Departamentul pentru Afaceri Europene al Administraţiei Prezidenţiale, negocierile de la Consiliul European au vizat din partea României limitarea efectelor asupra lucrătorilor români care se află în acest moment în Marea Britanie. Inclusiv prevederile care se vor aplica începând cu 2020, precum cele privind prestaţiile sociale şi alocaţiile pentru copii, ar avea un impact limitat - doar 420 de copii sunt în această situaţie, din informaţiile disponibile.
Din acest motiv, Leonard Orban numeşte acordul unul "acceptabil", dar departe de a fi unul "perfect".
Consilierul prezidenţial avertizează însă că situaţia ar fi foarte diferită dacă şi alte state ar începe să aplice măsuri similare, numărul celor afectaţi urmând să crească - Germania, Danemarca şi Austria analizează momentan acest scenariu.
Acordul cu Marea Britanie a creat un precedent, spune Leonard Orban, însă pericolul real vine în eventualitatea unei ieşiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acest lucru ar putea duce la situaţia în care şi alte state să urmeze aceeaşi cale - Cehia ridicând deja problema, prin vocea premierului -, iar acest lucru pune în pericol întreaga Uniune Europeană şi viitorul acesteia.
Plecarea Marii Britanii - a doua economie la nivelul UE - ar avea implicaţii grave, atât din punct de vedere economic, cât şi de securitate, care ar atinge automat şi România, inclusiv prin prisma relaţiilor bilaterale economice cu Regatul Unit, spune Leonard Orban.
Prezentăm interviul integral acordat de Leonard Orban agenţiei de presă News.ro:
Reporter: Care a fost poziţia României în negocierile din cadrul Consiliului European cu privire la solicitările Marii Britanii pentru un nou acord?
Leonard Orban: Primul element al poziţiei României în negocieri a fost acela că ne dorim ca Marea Britanie să rămână membră a UE. Fără Marea Britanie, UE ar fi afectată şi, desigur, Marea Britanie, dacă ar ieşi, ar fi afectată de părăsirea Uniunii Europene. În plus, considerăm şi este un interes vital, strategic, al României ca UE să rămână unită, să preîntâmpine mişcările de tip centrifug, cum ar fi această plecare a Marii Britanii din UE. Interesul fundamental şi primordial al României este ca UE să rămână în format 28 şi să nu vedem state membre care încep să părăsească Uniunea Europeană. Ce ne-am dorit este ca acordul care să rezulte să fie un acord cât mai favorabil părţii române sau cât mai puţin defavorabil părţii române.
Acordul are patru secţiuni: o secţiune de guvernanţă economică, alta de competitivitate, alta de suveranitate şi, cea de-a patra secţiune, cea legată de libera circulaţie a persoanelor. Pe fiecare dintre aceste chestiuni s-a negociat extrem de puternic. Negocierile au fost extrem de îndelungate, dificile şi foarte complicate şi tensionate. Partea română a avut în special probleme legate de ultima secţiune, cea privind beneficiile sociale şi libera circulaţie a persoanelor, unde propunerea iniţială a britanicilor, dorinţa lor, era de aşa natură încât să limiteze de o manieră semnificativă libera circulaţie a persoanelor în Marea Britanie.
Aici am negociat foarte strâns, încercând să îmbunătăţim pe cât posibil propunerea iniţială. Ulterior, faţă de propunerile britanice, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a venit cu o contraofertă, care a fost baza negocierilor şi discuţiilor la reuniunea Consiliului European. Până la urmă a rezultat acest acord, care, în opinia noastră, reprezintă un fapt pozitiv. Şi pentru că, până la urmă, David Cameron are destule argumente ca să suţină în ţară rămânerea Marii Britanii în UE, cât şi pentru celelalte state membră, că acordul la care s-a ajuns este, să zicem, acceptabil din diferite puncte de vedere, inclusiv din punctul de vedere al liberei circulaţii a persoanelor.
R.: Cum îi afectează noul acord pe muncitorii români din Marea Britanie?
L.O.: Lucrătorii români care sunt prezenţi în momentul de faţă nu vor fi afectaţi de niciuna dintre măsurile luate. Nici de acel mecanism de salvgardare, care se va aplica doar pentru nou veniţi, nici de cealaltă măsură, de indexare a alocaţiilor pentru copiii rămaşi acasă, până în 1 ianuarie 2020. (...) Până atunci, va exista timp pentru clarificarea într-un fel sau altul a situaţiei lucrătorilor români. (...) Din 2020, această măsură se va aplica şi lucrătorilor care vor fi la momentul respectiv pe piaţa muncii din Marea Britanie. Aceste două mecanisme vor avea efect în special pentru nou veniţi, nu pentru cei care sunt prezenţi.
În ceea ce priveşte această indexare – corelare a nivelului alocaţiei cu standardul de viaţă din diferitele state membre - chestiunea este că se va aplica – foarte posibil – şi în alte state membre. În Marea Britanie, din cifrele pe care le avem noi, vorbim doar de aproximativ 420 de copii care sunt în această situaţie. Dacă această măsură va fi aplicată de alte state, vom vorbi de un număr mult mai mare de copii care sunt în situaţia respectivă.
Mecanismul de salvgardare se referă la nişte beneficii sociale care sunt foarte specifice Marii Britanii. Ele se numesc in-work benefits. Ele sunt nişte prestaţii sociale care sunt acordate lucrătorilor din Marea Britanie care au un salariu mai mic şi li se acordă o sumă astfel încât să ajungă la un nivel de decenţă din punct de vedere al salariilor. În general, de aceste prestaţii sociale beneficiază lucrătorii cu calificări mai scăzute şi foarte scăzute. Lucrătorii de la o calificare medie în sus nu sunt afectaţi.
R.: Au fost voci la Bucureşti, atât adversari politici ai preşedintelui Iohannis, cât şi comentatori care au numit rezultatul acestor negocieri un eşec pentru România. Cum vede partea română acest rezultat al negocierilor, faţă de ce era pus iniţial pe masă?
L.O.: Un acord acceptabil. Sigur că nu este câtuşi de puţin un acord perfect, excepţional. Este partea unei negocieri şi fiecare negociere are diferite interese. Nu negociezi singur la masă. Negocierea nu a fost, de o parte, premierul David Cameron şi, de partea cealaltă, restul statelor membre. Nu a fost aşa. Sunt anumite părţi din negociere – de exemplu secţiunea privind beneficiile sociale şi libera circulaţie a persoanelor – unde interesele britanice au coincis cu interesele unora din celelalte state membre. Ideea de a mai restrânge libera circulaţie a persoanelor nu le aparţine doar britanicilor. Ea este larg susţinută de alte state membre din Vestul Europei. De altfel, mecanismul de indexare a alocaţiilor pentru copii, după ce va fi adoptată legislaţia europeană corespunzătoare, este posibil să fie aplicat de un număr de alte state membre. Danemarca deja a anunţat că va aplica o asemenea legislaţie. Germania a zis că analizează oportunitatea introducerii unei asemenea măsuri. Alte state membre au spus că se gândesc foarte serios la introducerea unei asemenea măsuri, de exemplu Austria. (...) Alte state membre vor analiza chestiunea aceasta.
Nu e foarte simplu să aplici o asemenea măsură. Trebuie să faci o raportare între costurile administrative şi cât e suma pe care o economiseşti. Se va face această analiză şi se va lua o decizie. Interesele au fost extrem de diferite, şi divergente şi convergente, şi tocmai de aceea negociera a fost foarte complicată.
A fost important, şi toate statele membre au încercat, şi până la urmă s-a ajuns la asta, să se dea ceva, să se se cedeze ceva către britanici, astfel încât să se evite scenariul cel mai negativ, al părăsirii Uniunii de către Marea Britanie. Exact aşa am procedat şi noi. E uşor să vorbeşti despre asemenea negocieri, fără să înţelegi de fapt care este miza acestei chestiuni şi condiţiile extrem de complicate în care se desfăşoară.
R: În privinţa acestor prestaţii sociale, putem vorbi şi despre ţări precum Italia sau Spania, cu un număr foarte mare de lucrători români, care ar putea aplica măsuri similare cu cele din Marea Britanie?
L.O.: Deocamdată nu sunt semnale. Nu cred, din ce elemente avem până în prezent, că se pune problema în prezent de luarea unei asemenea decizii, dar până în 2020 se pot întâmpla multe, până când se va aplica această măsură.
R.: Această renegociere cu Marea Britanie poate să creeze – sau a creat deja – un precedent pentru alte state, să se folosească de exemplul Marii Britanii şi să îşi facă proprile solicitări?
L.O.: Răspunsul este da. Da, este vorba despre un precedent. S-a creat un precedent. De aceea am spus că, până la urmă, rezultatul este acceptabil, dar că nu este nici pe departe cel mai bun la care s-ar fi putut ajunge. În primul rând, situaţia la care s-a ajuns a creat foarte multe probleme şi creează foarte multe probleme în continuare. Fie că Marea Britanie va rămâne în UE sau că nu va rămâne, s-a creat un precedent. Dacă va rămâne în UE, sigur că s-ar putea ca şi alte state membre să vină şi să spună că şi ele vor un statut special, şi ele vor să li se acorde un anumit tratament privilegiat. Dacă Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană – iar acesta este scenariul de departe cel mai rău – ne putem trezi că şi alte state membre vor dori să procedeze la fel şi să părăsească UE.
Aţi văzut declaraţia foarte recentă a prim-ministrului ceh, care a spus că ar fi imposibil să nu se pună pe masă această discuţie legată de CZEXIT, ieşirea Cehiei din Uniunea Europeană, în condiţiile în care există un nivel destul de crescut de euroscepticism în Cehia. Vorbim despre Cehia, cine s-ar fi aşteptat la Cehia? Scenariul cel mai rău, inclusiv pentru România, este ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Asta va crea un precedent extrem de periculos, care poate să conducă, în final, la dezintegrarea proiectului european.
R.: În legătură cu afirmaţiile premierului ceh, acesta vorbea inclusiv despre pericolul de a ajunge din nou în sfera de influenţă a Rusiei dacă s-ar ajunge la părăsirea UE. În ce notă pot fi privite aceste declaraţii?
L.O.: Nu vorbim despre un premier eurosceptic. Dimpotrivă. Vorbim despre un premier care este profund ataşat ideilor europene, numai că există un euroscepticism în Cehia şi este, dacă vreţi, o lansare a unei discuţii şi o avertizare asupra riscurilor pe care le implică un asemenea pas. Dacă ne uităm foarte atent la ce se întâmplă în momentul de faţă în Marea Britanie, din ce în ce mai mult tabăra care militează în favoarea rămânerii în UE transmite mesaje din ce în ce mai alarmiste cu privire la ce s-ar putea întâmpla dacă Marea Britanie ar părăsi UE, ce ar însemna din punct de vedere economic, ce ar însemna din punct de vedere al securităţii şi aşa mai departe. În sensul acesta trebuie să vedem demersul prim-ministrului ceh.
R.: Indiferent dacă Marea Britanie iese sau nu din Uniunea Europeană, este clar că dezbaterea care are loc în acest moment inflamează discursurile eurosceptice şi naţionaliste. Ar putea fi şi România afectată de acest sentiment eurosceptic?
L.O.: Cred că România va fi mult mai puţin afectată. Dacă ne uităm la Eurobarometru, întotdeauna România a ieşit în frunte, cifrele au arătat că există un sprijin foarte larg la nivelul populaţiei pentru menţinerea UE şi pentru o poziţionare a României în interiorul Uniunii. Chestiunea asta influenţează inclusiv poziţiile partidelor politice şi nu mă aştept decât într-o mică măsură la apariţia unor mişcări eurosceptice la noi.
În alte state membre lucrurile sunt diferite. În Olanda, Geert Wilders, care este preşedintele unui partid europsceptic, eurofob, este în fruntea sondajelor şi cu nişte cifre impresionate. Sigur că poziţia lui în fruntea sondajelor în Olanda este legată de ce se întâmplă pe partea de migraţie, dar una dintre declaraţiile lui este clară: abia aşteptăm ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, hai să facem şi noi, Olanda, să procedăm în aceeaşi manieră. Dacă alegeri ar fi organizate acum, este posibil ca Wilders să iasă pe primul loc.
Uitaţi-vă ce se întâmplă în Franţa, cu partidul doamnei Le Pen, cum s-a situat în alegerile locale, chiar dacă nu a obţinut niciun oraş important. Rezultatele au fost cele mai bune pe care le-a obţinut vreodată partidul doamnei Le Pen.
R.: Potrivit sondajelor prezentate de presa din Marea Britanie, există deja o majoritate a britanicilor care înclină către ieşirea din Uniunea Europeană. Există şanse ca, în următoarele patru luni, lucrurile să se schimbe?
L.O.: Referendumul va avea loc în 23 iunie. Până atunci se pot întâmpla extrem de multe lucruri. Nu cred că este cazul să ne îngrijorăm dacă privim acum la sondajele care au fost făcute până în momentul de faţă. Campania pentru a păstra Marea Britanie în UE sau pentru a face ca Marea Britanie să părăsească Uniunea a început cu adevărat abia după Consiliul European. Toată lumea a aşteptat să vadă care va fi înţelegerea de la Bruxelles. De abia de la momentul acesta, inclusiv în interiorul Guvernului britanic s-a decis cine susţine campania Stay şi cine susţine campania Leave. Inclusiv în Partidul Conservator s-a făcut această triere, s-au separat foarte clar apele abia de la momentul în care s-a văzut decizia la care s-a ajuns la Consiliul European.
Nu este exclus ca cei din tabăra Stay să meargă pe sublinierea aspectelor majore cu care se va confrunta Marea Britanie în cazul în care va părăsi UE. Nu putem anticipa, e prematur. În orice caz, va fi o bătălie foarte serioasă şi mă aştept la un vot relativ strâns.
R: Se va implica Uniunea European în vreun fel sau altul în această campanie sau va fi o problemă pe care strict David Cameron şi partidele de la Londra trebuie să o rezolve?
L.O.: Lucrurile sunt clare: niciun alt stat membru, nicio instituţie europeană nu se va implica în dezbaterea şi campania din Marea Britanie. Este o înţelegere informală, nu formală, că este responsabilitatea britanicilor să îşi facă campanie şi să decidă. Nu veţi vedea implicări ale diferiţilor actori europeni.
R.: Procesul prin care Marea Britanie ar putea să plece din UE este unul anevoios, complicat şi care va dura, va presupune foarte mult efort diplomatic. Va afecta mersul Uniunii Europene, având în vedere crizele majore cu care se confruntă în acest moment, precum migraţia şi terorismul?
L.O.: În măsura în care populaţia britanică va vota pentru părăsirea UE, va începe un proces complicat. Marea Britanie nu va părăsi a doua zi Uniunea Europeană, ci cam în doi ani de zile. În această perioadă va trebui negociată modalitatea în care Marea Britanie părăseşte UE. Vor trebui negociate condiţiile în detaliu şi statutul Marii Britanii apoi. Se va negocia care va fi raportul între Marea Britanie şi Uniunea Europeană, iar eu pot să vă spun, cu experienţa pe care o am în afaceri europene, că va fi o negociere extraordinar de dură de ambele părţi, dar în special pentru britanici. Ceea ce se va încerca să se facă din partea UE va fi o evitare a unui proces similar în alt stat membru. Atunci condiţiile vor fi extrem de dure.
Nu cred că ele vor impieta asupra funcţionării Uniunii Europene, dar ele vor avea, dacă se va întâmpla aşa ceva, o importanţă uriaşă. Dacă se va ajunge la aşa ceva, tot ce pot anticipa este că va fi extrem de dur şi negativ.
R.: Există în rândul oficialilor UE temerea reală de rupere, divizare, a Uniunii?
L.O.: În momentul de faţă, sunt foarte multe idei care circulă, diferite iniţiative. De multe ori se testează cu fel de fel de proiecte noi. Putem spune că nu am ajuns la situaţia în care lucrurile să avanseze, nu spre o Uniune cu mai multe viteze – asta există deja -, ci spre formate din ce în ce mai separate, care să conducă la diviziuni în interiorul UE. Nu este însă exclus un asemenea scenariu. Este extrem de important ce se va întâmpla cu criza migraţiei, care este mai puternică decât toate celelalte cu care se confruntă Uniunea Europeană. Zgâlţâie din temelii toată construcţia europeană şi pune sub semnul întrebării această construcţie. Este important ca ea să fie soluţionată într-un fel sau altul cât mai repede posibil, de o manieră acceptabilă pentru toate statele membre.
Nu suntem încă în situaţia în care să constatăm că derapajele au ajuns de aşa natură încât să înceapă să creeze diviziuni majore, dar sunt subiecte care divizează Uniunea Europeană şi, de departe, principalul subiect este migraţia.
R.: Care ar fi efectele imediate ale ieşirii Marii Britanii din UE? Ce impact ar avea din punct de vedere economic şi de securitate, în primul rând, pentru întreaga Uniune?
L.O.: Pe zona economică, Marea Britanie este a doua economie a UE în momentul de faţă. Să pierzi a doua economie este o problemă. Pe zona militară, de securitate, Marea Britanie este un furnizor de securitate. Este unul dintre statele cu un aport consistent pe această zonă. Marea Britanie aduce multe alte beneficii la ceea ce înseamnă UE. Evident, părăsirea – şi aici nu vorbim despre efectul de precedent – ar avea un efect resimţit de întreaga UE. Uniunea Europeană nu ar mai fi atât de puternică pe cât e în momentul de faţă. Dar, mai presus decât asta, ar fi prima oară când un stat ar părăsi Uniunea Europeană. Precedentul este extrem de periculos pentru viitorul Uniunii Europene.
UE efectiv va fi slăbită prin ieşirea Marii Britanii din multe puncte de vedere. Este şi efectul de precedent care apare în perspectiva pe care o are UE.
R.: În ceea ce priveşte efectele asupra României, care vor fi acestea?
L.O.: Dacă UE este afectată, nu are cum să nu afecteze şi România. Este în interesul fundamental, strategic, al României să fie parte dintr-o Uniune puternică şi prosperă. România se află, dacă privim istoric, într-o poziţie extrem de favorabilă. Niciodată nu am mai fost într-o asemenea poziţie, cu garanţii de prosperite şi securitate. Numai că nimic nu este veşnic. Lucrurile evoluează sau involuează. Interesul fundamental este ca aceste două organizaţii, UE şi NATO, să rămână şi să fie cât mai puternice, nu să se dezintegreze.
În privinţa componentei bilaterale, avem cu Marea Britanie o serie întreagă de relaţii strânse şi foarte strânse şi acestea ar putea fi afectate în măsura în care Marea Britanie ar părăsi UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
