Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a prezentat, miercuri, la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) din cadrul celei de a doua zile a reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO, care se desfăşoară la sediul Alianţei de la Bruxelles, cinci priorităţi strategice ale României la Summitul de la Vilnius.
Potrivit MAE, sesiunea NAC în format aliat, la care a participat şi Suedia, în calitate de invitat, a fost dedicată pregătirii Summitului de la Vilnius. Discuţiile s-au axat, astfel, pe implementarea deciziilor Summitului de la Madrid, sprijinul pentru Ucraina şi consolidarea cooperării cu celelalte state partenere, politica NATO a ”Uşilor Deschise” şi angajamentul aliat de partajare echitabilă a responsabilităţilor.
Ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat cinci priorităţi strategice pe care România se va concentra la Summitul de la Vilnius.
În primul rând, el a subliniat necesitatea implementării rapide şi depline a deciziilor Summitului de la Madrid şi a arătat că progresele în consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe întreg Flancul Estic, pentru asigurarea unei Apărări Înaintate coerente şi unitare, precum şi a prezenţei aliate pe Flancul Estic, în special în regiunea Mării Negre, sunt esenţiale în acest sens.
”A făcut apel la continuarea măsurilor la nivel operaţional, inclusiv cu privire la Grupurile de Luptă de pe Flancul Estic dintre care face parte şi cel din România. A indicat că, în aplicarea deciziilor Summitului de la Madrid, sunt necesare, printre altele, prepoziţionări de echipamente şi alocarea clară de trupe de întărire, acces adecvat la resurse, capacităţi crescute de monitorizare şi supraveghere maritimă şi aeriană”, arată MAE.
În al doilea rând, ministrul Bogdan Aurescu a solicitat elaborarea unei abordări comune la nivel Aliat pentru Marea Neagră, în conformitate cu importanţa strategică a acestei regiuni pentru securitatea euroatlantică şi complementar cu viziunea NATO pentru Vecinătatea Sudică.
În al treilea rând, el s-a referit la investiţiile pentru apărare (Defence Investment Pledge-DIP) ca temă prioritară a Summitului de la Vilnius şi a reiterat angajamentul ferm al României îndeplinirea tuturor responsabilităţilor în domeniul consolidării securităţii şi apărării, menţionând alocarea, începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru apărare.
”În al patrulea rând, şeful diplomaţiei române a punctat necesitatea menţinerii angajamentului politic şi practic faţă de Ucraina şi a angajamentului susţinut şi faţă de Republica Moldova, statul cel mai vulnerabil, după Ucraina, la acţiunile ostile şi provocările ruse. Astfel, ministrul Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO si Ucraina şi transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, cu competenţe sporite faţă de actuala Comisie, care să susţină reformele necesare din Ucraina şi creşterea interoperabilităţii cu NATO, precum şi să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei”, adaugă sursa citată.
De asemenea, Aurescu a punctat că atenţia Aliată trebuie menţinută şi asupra Georgiei, unde România împreună cu Regatul Unit asigură mandatul de Ambasade Puncte de Contact NATO. El a evidenţiat că societatea georgiană sprijină parcursul european şi euroatlantic al Georgiei şi trebuie susţinută în acest sens.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a anunţat că România va acorda o nouă contribuţie de 750.000 de dolari la Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova (Moldova Defense Capacity Building Trust Fund), în plus faţă de contribuţia de 600.000 dolari acordată în cursul anului 2022, alături de o nouă contribuţie de 830.000 dolari pentru Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO-Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund), anunţată în prima zi a ministerialei NATO.
Ministrul Aurescu a solicitat aliaţilor ca la Summitul de la Vilnius să fie abordată strategic relaţionarea cu Rusia şi China, pornind de la parametrii setaţi prin Noul Concept Strategic al NATO adoptat la Madrid. El a subliniat că, sub nicio formă, Rusia nu poate influenţa arhitectura de securitate europeană şi a condamnat încă o dată retorica nucleară a Rusiei, în special în contextul anunţului privind poziţionarea de arme nucleare tactice în Belarus.
Reuniunea ministerială a NATO continuă, miercuri, cu o sesiune a Aliaţilor împreună cu partenerii din Indo-Pacific - Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă şi Australia.
Reuniunea NATO este prima întrevedere a miniştrilor de externe din statele NATO după cea de la Bucureşti găzduită de ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu în perioada 29-30 noiembrie 2022 şi reprezintă un moment important în pregătirea Summitului de la Vilnius al Alianţei, din luna iulie 2023.
În prima zi a reuniunii, ministrul Aurescu a reprezentat România la ceremonia oficială de aderare a Republicii Finlanda la NATO şi a participat la o întâlnire în formatul Comisiei NATO-Ucraina (NUC-NATO Ukraine Commission), cu participarea ministrului de externe ucrainean Dmytro Kuleba.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
