Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, sâmbătă, ca vorbitor principal, la evenimentul dedicat integrării infrastructurii europene şi celei din regiunea Iniţiativei celor Trei Mări, organizat de prestigiosul think tank american Atlantic Council, în marja Conferinţei de Securitate de la München. Discuţiile în cadrul evenimentului au reconfirmat relevanţa în creştere a Iniţiativei celor Trei Mări şi au permis analiza în profunzime a contextul regional actual, marcat inclusiv de urgenţa dezvoltării infrastructurii transfrontaliere în arealul mărilor Adriatică, Baltică şi Neagră, arată MAE.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit MAE, dezbaterea, desfăşurată sub tema “Completing Europe in a Time of Conflict: The Three Seas Initiative and Europe’s Infrastructure Integration”, a fost moderată de generalul american James J. Jones, coordonatorul programului dedicat Iniţiativei celor Trei Mări din cadrul Atlantic Council, şi a reunit reprezentanţi de nivel din statele participante la Iniţiativă, alături de preşedintele Letoniei, Egils Levits, fostul preşedinte al Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, şi alţi miniştri şi reprezentanţi de rang înalt. 

”Astfel, participarea şefului diplomaţiei române relevă atât profilul cheie al României în cadrul Iniţiativei, cât şi importanţa eforturilor de dezvoltare a Iniţiativei, bazată inclusiv pe dimensiunea transatlantică, mai ales în contextul în care România va găzdui, în luna septembrie 2023, la Bucureşti, Summitul şi Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări. În cadrul discuţiilor, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanţa strategică acordată de România Iniţiativei, inclusiv prin asumarea responsabilităţii de a găzdui un nou Summit şi Forumul de Afaceri al I3M la Bucureşti, în toamna acestui an. România devine astfel primul dintre statele participante la Iniţiativă care găzduieşte pentru a doua oară acest eveniment anual”, arată reprezentanţii ministerului.

Bogdan Aurescu a prezentat, totodată, priorităţile României şi viziunea ţării noastre privind relevanţa, evoluţia şi rolul important pe care Iniţiativa îl joacă în dezvoltarea infrastructurii critice în domeniul transportului, energiei şi interconectivităţii digitale pe axa nord-sud. 

În contextul schimbărilor geopolitice majore şi al relevanţei crescute a Iniţiativei, el a subliniat nevoia dinamizării acesteia, prin consolidarea instrumentelor sale principale, cum este Fondul de Investiţii, precum şi sprijinul politic consolidat pentru accelerarea implementării unor proiecte de interes strategic de interconectare între Nordul şi Sudul regiunii celor 3 Mări, integrând tendinţe cheie în materie de transformare verde şi digitală. De asemenea, el a sugerat examinarea posibilităţii de creare a unui Fond de Inovare al Iniţiativei. 

Aurescu s-a referit la obiectivul de consolidare a profilului I3M ca platformă politică matură şi de încredere, ce are capacitatea de a cataliza investiţii în infrastructură esenţială pentru dezvoltarea, rezilienţa şi securitatea regiunii. 

El a abordat, de asemenea, importanţa plasării acestor investiţii în contextul mai larg al priorităţilor împărtăşite la nivel european şi euroatlantic, inclusiv prin sinergiile care pot fi generate între I3M şi iniţiativele actuale la nivelul UE, în special Global Gateway. 

Totodată, s-a referit la importanţa pentru România a proiectelor de infrastructură rutieră şi feroviară Rail2Sea, respectiv Via Carpathia, a căror implementare completă are potenţialul de a spori schimburile comerciale, rezilienţa şi mobilitatea militară în regiune.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a abordat modalităţile prin care Iniţiativa poate fi un element suplimentar de sprijin al orientării pro-europene a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, state vecine vulnerabile în contextul agresiunii ruse în Ucraina, precum şi modalităţile concrete prin care cele trei state menţionate pot fi integrate în proiectele şi planificarea pe termen lung la nivelul I3M, pornind de la rezultatele Summitului I3M de la Riga, din 2022, unde Ucraina a devenit stat partener participant la Iniţiativă.

”Discuţiile în cadrul evenimentului au reconfirmat relevanţa în creştere a Iniţiativei celor Trei Mări şi au permis analiza în profunzime a contextul regional actual, marcat inclusiv de urgenţa dezvoltării infrastructurii transfrontaliere în arealul mărilor Adriatică, Baltică şi Neagră”, subliniază MAE.

Potrivit sursei citate, în contextul provocărilor accelerate de impactul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, discuţiile au vizat eforturile la nivel european şi euroatlantic de sporire a rezilienţei regiunii, cadru în care Iniţiativa celor Trei Mări, ca platformă politică sprijinită de un Fond de Investiţii bazat pe un parteneriat public-privat inovativ, joacă un rol deosebit de important.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică şi Neagră (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia). Iniţiativa are ca obiectiv creşterea convergenţei şi a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone şi state membre ale UE, prin creşterea interconectivităţii în regiune, în domeniile energiei, transporturilor şi celui digital. Principiile de bază ale Iniţiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creşterea coeziunii la nivel european şi consolidarea legăturilor transatlantice.

Până în prezent, au avut loc şapte Summituri ale Iniţiativei celor Trei Mări: la Dubrovnik în 2016, la Varşovia în 2017, la Bucureşti în 2018, la Ljubljana în 2019, la Tallinn în 2020 (format online), la Sofia în 2021, la Riga în 2022. A opta ediţie a Summitului şi Forumului de Afaceri va fi găzduită de România, la 6-7 septembrie 2023.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.