Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a participat, miercuri, la reuniunea anuală la nivel ministerial a Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la care s-a discutat despre combaterea repercusiunilor războiului din Ucraina, a consecinţelor pandemiei COVID-19 în plan economic, dar şi ”preocupările economice, politice, climatice şi sociale actuale, ce au condus la încetinirea creşterii economice, vulnerabilizarea lanţurilor globale de aprovizionare, precum şi ameninţările la adresa securităţii energetice, alimentare şi climatice”.
Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a participat, miercuri, la reuniunea anuală la nivel ministerial a Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care s-a desfăşurat la sediul Organizaţiei din Paris. Aceasta a fost a doua reuniune la nivel ministerial a Consiliului OCDE la care România a participat în calitate de stat candidat, după decizia de acordare a acestui statut, luată de Consiliul OCDE la 25 ianuarie 2022, se arată într-un comunicat de presă transmis de MAE.
Organizată sub titlul ”Pentru un viitor mai rezilient: valori comune şi parteneriate globale” (”Securing A Resilient Future: Shared Values And Global Partnerships”), Conferinţa Ministerială a Consiliului OCDE (MCM OCDE) a reunit delegaţii ale statelor membre OCDE, ale partenerilor-cheie, ale ţărilor candidate, cât şi ale unor organizaţii şi instituţii internaţionale.
În acest an, preşedinţia-în-exerciţiu a MCM OCDE a fost asumată de Regatul Unit, împreună cu Costa Rica şi Noua Zeelandă, în calitate de vice-preşedinţi.
”Reuniunea MCM OCDE din acest an s-a plasat sub semnul combaterii repercusiunilor războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi a consecinţelor pandemiei COVID-19 în planul rezilienţei economice la nivel regional şi global. În centrul dezbaterilor s-au aflat preocupările economice, politice, climatice şi sociale actuale, ce au condus la încetinirea creşterii economice, vulnerabilizarea lanţurilor globale de aprovizionare, precum şi ameninţările la adresa securităţii energetice, alimentare şi climatice. De asemenea, reuniunea a oferit oportunitatea abordării unor aspecte multidimensionale, precum angajamentul pe termen lung al OCDE în regiunea Indo-Pacific şi în Africa”, adaugă MAE.
În cadrul sesiunii dedicate Ucrainei, la care premierul ucrainean Denîs Şmîhal a participat în format virtual, Aurescu a reiterat angajamentul României faţă de Ucraina şi faţă de poporul ucrainean, manifestat încă din prima zi a agresiunii ruse, prin acordarea unui sprijin multidimensional, precum şi hotărârea de a continua acordarea acestui sprijin atât timp cât va fi necesar. Astfel, şeful diplomaţiei române s-a referit la primirea, de către România, a peste 4,4 milioane de refugiaţi din Ucraina, la eforturile ţării noastre în plan umanitar, dar şi la sprijinul acordat de România pentru menţinerea viabilităţii economiei Ucrainei în condiţii de război, inclusiv facilitarea tranzitului a peste 18,1 milioane tone de cereale, şi eforturile României în scopul consolidării interconectivităţii cu Ucraina, pe toate componentele relevante, inclusiv în domeniile transporturi şi energie.
De asemenea, el a evidenţiat sprijinul acordat de România pentru activitatea Biroului de legătură OCDE-Ucraina, subliniind că reconstrucţia Ucrainei va presupune un efort comun, pe termen lung, dar şi o coordonare crescută din partea comunităţii internaţionale, în care rolul OCDE va fi unul crucial. Totodată, el a reiterat sprijinul României pentru parcursul european şi euroatlantic al Ucrainei, dar şi pentru consolidarea, pe viitor, a cooperării ţării vecine cu OCDE.
Potrivit MAE, în cadrul sesiunii dedicate Raportului OCDE privind Previziunile Economice, discuţiile au vizat asigurarea unui viitor rezilient şi incluziv la nivelul societăţilor în sprijinul redresării economice, cu accent pe egalitatea de şanse şi emanciparea economică a femeilor. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a arătat că, pe fondul unei perspective economice fragile, reducerea disparităţilor de gen pe piaţa muncii prin capacitarea participării femeilor reprezintă un important factor catalizator, atât pentru reducerea impactului consecinţelor acestor crize, cât şi pentru stimularea creşterii productivităţii.
Aurescu a arătat, în acest context, că, la nivelul MAE, în timp ce aproape 50% din totalul angajaţilor din Centrală şi Serviciul Exterior sunt femei, din numărul total al persoanelor care ocupă funcţii de conducere la nivelul Centralei MAE, femeile reprezintă 48%. În Serviciul Exterior, femeile reprezintă aproape 35% din numărul total al şefilor de misiuni. De asemenea, el a evidenţiat acţiunile întreprinse de România pentru a se asigura că oportunităţile economice aduc beneficii tuturor, de o manieră incluzivă.
În marja MCM OCDE, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu Secretarul General al Organizaţiei, Mathias Cormann, arătând că România este pregătită să pună în aplicare recomandările OCDE şi să folosească procesul de aderare drept un stimulent pentru continuarea reformelor şi modernizării. De asemenea, el a reiterat caracterul strategic al obiectivului de aderare a României la OCDE, beneficiind de largă susţinere din partea forţelor politice şi a societăţii româneşti, precum şi profilul solid al candidaturii României, alături de implicarea ţării noastre, ca partener cu aceleaşi viziuni (like-minded), în activităţi şi proiecte de interes comun cu OCDE.
În plus, şeful diplomaţiei române a avut scurte întrevederi bilaterale cu Damien O’Connor, ministrul pentru Comerţ şi creşterea exporturilor din Noua Zeelandă, şi cu secretarul de stat pentru Afaceri externe, Commonwealth şi dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, James Cleverly, precum şi discuţii cu omologii săi din Letonia, Croaţia şi Spania.
MAE adaugă că participarea ministrului Bogdan Aurescu la reuniunea anuală a MCM OCDE a reprezentat, totodată, oportunitatea de a reitera profilul solid al candidaturii României şi al pregătirilor interne pentru derularea în cele mai bune condiţii a procesului de aderare în cadrul Organizaţiei. Astfel, în ceea ce priveşte stadiul procesului de aderare, România a primit deja chestionarele din partea a 23 dintre cele 26 de comitete sectoriale ale Organizaţiei, fiind transmise răspunsuri la 12 dintre acestea şi fiind în curs misiuni de evaluare. Totodată, având în vedere importanţa aderării rapide a României la Convenţia anti-mită a OCDE, proiectul legii de aderare, adoptat deja de Guvern, se află în procedură parlamentară de adoptare.
Conferinţa Ministerială a Consiliului OCDE este forumul la cel mai înalt nivel decizional al Organizaţiei, la care participă anual miniştri ai Afacerilor externe, Economiei, Finanţelor, Comerţului sau alţi membri ai guvernelor statelor membre, împreună cu invitaţi din statele candidate, precum şi ţările şi organizaţiile internaţionale partenere ale OCDE.
”Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a întrunit sprijinul transpartinic al guvernelor post-decembriste ale României. Ţara noastră şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatura fiind reiterată în noiembrie 2012, iar începând cu anul 2016 a fost reînnoită anual. La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a luat decizia de acordare a statutului de candidat pentru România. Prima etapă în acest proces a vizat elaborarea şi transmiterea unui Memorandum Iniţial, care reprezintă o autoevaluare a alinierii legislaţiei, politicilor şi practicilor României la instrumentele juridice OCDE. Demersul a fost sprijinit de toate instituţiile de linie cu atribuţii în domeniu, fiind facilitat de Ministerul Afacerilor Externe şi Cancelaria Prim-ministrului / SGG. Memorandumul Iniţial a fost înaintat SG OCDE la 15 decembrie 2022, făcând ulterior obiectul analizei, pe domenii, în cadrul Comitetelor OCDE”, mai arată MAE.
România se află în a doua etapă a procesului de aderare, care este reprezentată de elaborarea şi transmiterea răspunsurilor la chestionarele tematice ale Comitetelor OCDE. Acestea vor completa imaginea de ansamblu cu privire la alinierea la standardele şi politicile OCDE. Ulterior, procesul de evaluare va continua cu misiunile de evaluare pe care experţii OCDE le vor efectua în România, rezultatele acestora urmând a fi analizate în cadrul celor 26 de comitete tehnice OCDE, în vederea adoptării propriilor evaluări tehnice, care vor fi înaintate Consiliului OCDE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
