Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, luni, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE), la care s-au discutat şi informaţiile privind o posibilă intenţie a părţii ruse de a recunoaşte provinciile separatiste din Ucraina. "Miniştrii au convenit să dea un mesaj de descurajare puternică Rusiei de a lua o astfel de decizie care ar reprezenta o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Acordurilor de la Minsk", arată MAE.
Potrivit MAE, principalele subiecte de discuţie ale reuniunii de la Bruxelles au inclus evoluţiile privind situaţia de securitate europeană din proximitatea Ucrainei şi de la Marea Neagră, completată de o reuniune a miniştrilor afacerilor externe europeni cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.
De asemenea, pe agenda CAE au figurat diplomaţia climatică, situaţia din Mali şi Bosnia şi Herţegovina. De asemenea, a avut loc reuniunea ministerială UE-Consiliul de Cooperare al Golfului.
"În contextul dezbaterii privind situaţia de securitate din proximitatea Ucrainei şi de la Marea Neagră, inclusiv în cadrul întâlnirii de lucru cu ministrul ucrainean al afacerilor externe, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că situaţia de securitate din teren este în continuă deteriorare, fiind necesară continuarea căutării unei soluţii diplomatice la actuala criză.
În acest context, a salutat cele mai recente eforturi ale Franţei şi SUA, cu posibile reuniuni de nivel înalt în perioada imediat următoare. A subliniat că aceste discuţii, dacă vor avea loc, trebuie desfăşurate cu scopul obţinerii detensionării situaţiei, dar fără a fi adusă atingere principiilor fundamentale de drept internaţional, parametrilor esenţiali ai arhitecturii de securitate europene şi principiilor fundamentale ale funcţionării NATO - apărarea colectivă, politica uşilor deschise", a arătat MAE.
Bogdan Aurescu a subliniat susţinerea României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, respectiv pentru perspectiva europeană şi euroatlantică a acestui stat, respectiv a Georgiei şi pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova.
El a pledat pentru finalizarea rapidă a pachetului de sancţiuni solid şi credibil al UE, inclusiv ca instrument de descurajare, pentru a fi eficient acest efect de descurajare fiind nevoie de o comunicare publică adecvată asupra conţinutului său.
De asemenea, Aurescu a reiterat ideea organizării unei reuniuni a CAE la Kiev, în semn de solidaritate şi sprijin politic, şi a arătat că o astfel de reuniune va exprima sprijinul instituţional al UE pentru Ucraina şi va fi şi un semn elocvent de unitate a statelor membre. Ministrul Kuleba a salutat din nou propunerea ministrului Aurescu şi a solicitat, încă o dată, organizarea reuniunii. O largă majoritate a statelor membre a exprimat explicit sprijin puternic în cadrul reuniunii de azi pentru această iniţiativă a României.
"În discuţii, ministrul român de externe a exprimat preocupare şi faţă de intensificarea cooperării militare dintre Moscova şi Minsk şi creşterea numărului de trupe şi a armamentului desfăşurat pe teritoriul belarus. Totodată, a exprimat sprijinul pentru pregătirea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni vizând Belarus", a transmis MAE.
Totodată, miniştrii de externe europeni au discutat şi decis o abordare comună privind menţinerea deschisă a ambasadelor lor din Ucraina.
De asemenea, miniştrii au discutat despre ultimele informaţii privind o posibilă intenţie a părţii ruse de a recunoaşte provinciile separatiste din Ucraina. Miniştrii au convenit să dea un mesaj de descurajare puternică Rusiei de a lua o astfel de decizie care ar reprezenta o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Acordurilor de la Minsk.
Totodată, România a susţinut adoptarea concluziilor Consiliului UE privind diplomaţia climatică, având în vedere că diplomaţia climatică poate contribui la mobilizarea voinţei politice şi a eforturilor din întreaga lume pentru implementarea Acordului de la Paris şi a angajamentelor asumate la Glasgow.
Referitor la Bosnia şi Herţegovina (BiH), ministrul român de Externe a făcut referire la ultimele evoluţii din această ţară, arătând că acestea afectează stabilitatea şi integritatea teritorială şi subminează parcursul european al BiH. În context, a evidenţiat importanţa unităţii la nivelul UE şi a unui angajament consolidat în coordonare cu SUA pentru soluţionarea crizei politice şi pentru avansarea reformelor electorale şi constituţionale. De asemenea, ministrul român de externe a exprimat susţinere faţă de o abordare graduală a UE, adaptată evoluţiilor din teren, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul financiar al UE. A evidenţiat importanţa unui mesaj coerent şi unitar al UE privind disponibilitatea de a utiliza toate instrumentele la dispoziţie pentru a împiedica deteriorarea suplimentară a situaţiei din BiH şi pentru a reangaja ţara pe calea reformelor.
În cadrul reuniunii ministeriale UE-Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), Aurescu a prezentat în numele unui grup de state membre - România, Croaţia, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia - o poziţie comună. În prezentarea acestei poziţii comune, el a exprimat sprijin pentru o nouă abordare a UE faţă de Golf şi a arătat că reuniunea reprezintă o oportunitate pentru lărgirea domeniului de aplicare al parteneriatului dintre UE şi statele din Golf, care ar urma să includă, dincolo de aspectele economice, şi o dimensiune regională consolidată. El a arătat că discuţiile din cadrul reuniunii şi viitoarea Comunicare comună SEAE-Comisia Europeană pe tema parteneriatului între UE şi statele din Golf constituie baze pentru un parteneriat strategic, cuprinzător şi multisectorial între UE şi statele regiunii. Ministrul afacerilor externe a sugerat consolidarea dialogului politic prin organizarea de reuniuni periodice ministeriale UE-Consiliul de Cooperare al Golfului. Totodată, el a mai propus dezvoltarea unui dialog cuprinzător cu partenerii din Golf pe teme de actualitate precum energia verde, digitalizarea, securitatea alimentară şi a apei, investiţii, ştiinţă şi tehnologie, dezvoltare şi asistenţă umanitară. S-a referit la reluarea negocierilor pentru un Acord UE-CCG de liber schimb, cooperare intensificată în domeniul justiţie şi afaceri interne, al tranziţiei verzi, al promovării tinerilor. De asemenea, s-a referit la acţiuni comune de mediere a conflictelor regionale, precum şi la întărirea cooperării pentru combaterea terorismului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
