Sorin Guttman, Manager RIVUS Cluj-Napoca: „Un proiect urban de asemenea anvergură trebuie să genereze valoare pe termen lung pentru oameni şi oraş”

Analize recente de piaţă arată că reconversia fostelor platforme industriale, foarte prezentă în real-estate-ul european, se conturează şi în România drept una dintre principalele direcţii de dezvoltare urbană. Tot mai multe spaţii care în trecut reprezentau piloni ai industriilor locale, dar care şi-au pierdut funcţiunea iniţială sau nu mai răspund cerinţelor actuale de sustenabilitate şi producţie, sunt transformate în proiecte mixte, capabile să integreze locuinţe, birouri, retail, spaţii verzi şi funcţiuni culturale şi sociale.

RIVUS Cluj-Napoca este un astfel de demers, printr-o investiţie de 550 milioane de euro a IULIUS şi Atterbury Europe care, spre deosebire de proiectele imobiliare dezvoltate preponderent după încetarea activităţii, revitalizează un fost sit industrial concomitent cu salvarea unui domeniu de producţie simbol pentru regiune, a cărei activitate nu a fost întreruptă timp de peste 70 de ani. Concret, IULIUS a relocat fabrica Carbochim într-o zonă mai potrivită activităţii industriale şi a modernizat-o, în urma unei investiţii de peste 7 milioane de euro. Astfel, locurile de muncă sunt păstrate, producţia continuă, iar fosta platformă din centrul oraşului devine în premieră un loc pentru oameni.

Conform unei analize Cushman & Wakefield Echinox, doar în sectorul de retail sunt în construcţie peste 320.000 mp la nivel naţional. Dintre aceştia, 142.000 mp de retail închiriabili aparţin proiectului RIVUS, acesta fiind cel mai mare proiect de real-estate aflat în dezvoltare în România.

Sorin Guttman, Manager RIVUS, ne-a dat informaţii despre evoluţia şantierului, misiunea pe termen lung a proiectului şi impactul pe care cea mai mare investiţie privată din ultimii ani îl va avea asupra dezvoltării Clujului şi a regiunii.

1. Care este stadiul actual al şantierului şi care sunt principalele repere pe care le-aţi atins până acum?

Din luna martie am intrat într-o etapă importantă a dezvoltării proiectului, cea de construcţie efectivă, după ce am realizat fazele de pregătire pentru şantier şi, anterior, de dezafectare a construcţiilor vechi, care se aflau într-o stare de degradare avansată şi cu un grad ridicat de risc seismic. De altfel, a fost o etapă cheie aceasta, pentru că materialele rezultate în urma demolării au fost colectate selectiv, ceea ce a permis ca 75% dintre acestea să fie reutilizate.

Lucrările avansează conform calendarului stabilit, într-un ritm impresionant, dată fiind amploarea proiectului, şi în prezent lucrăm la realizarea celor trei niveluri subterane de infrastructură, cu funcţiuni comerciale, tehnice şi de parcare. Este o evoluţie semnificativă pentru unul dintre cele mai ample şantiere din ţară, pentru că lucrările se desfăşoară pe întreaga suprafaţă de 14 hectare concomitent. Avansăm cu lucrările într-un ritm foarte bun, cu o echipă cu experinţă în dezvoltarea proiectelor mixed-use anterioare, care gestionează profesionist aproape 30 de firme specializate în diferite lucrări, cu 500 de angajaţi care lucrează zilnic la proiect.

RIVUS este un proiect complex, care integrează cea mai mare suprafaţă de retail din România, spaţii de birouri, un hotel, un parc de peste 52.000 mp, funcţiuni culturale şi de divertisment, dar şi elemente de infrastructură publică nouă. Din acest motiv, evoluţia şantierului presupune o coordonare atentă între numeroase echipe şi specializări, astfel încât toate aceste componente să avanseze în ritmul stabilit. Pentru perioada următoare, obiectivul principal este să menţinem în grafic lucrările şi să livrăm un proiect calitativ, la nivelul exigenţelor comunităţii, conectat la dezvoltarea viitoare a Clujului şi aliniat cu marile proiecte de infrastructură ale oraşului.

2. Aţi menţionat cea mai mare suprafaţă de retail din ţară. Care sunt noutăţile pe acest palier şi ce branduri şi servicii vor fi prezente?

RIVUS Cluj-Napoca va fi un proiect destinaţie, cu accent pe oportunităţi de dezvoltare şi pe experienţe. Va reuni peste 400 de magazine, în jur de 30 de restaurante şi cafenele, precum şi concepte în premieră la nivel regional sau cu locaţii concept de tip flagship store, aşa cum sunt Cineplexx, cu tehnologie IMAX, magazinul JUMBO, centrul de entertainment Hype by Kiddo, hypermarketul Auchan, cea mai mare librărie-concept Cărtureşti de până acum şi numeroase branduri şi servicii, din toate segmentele şi pentru toate categoriile de public. În plus, ansamblul va include componente dezvoltate de antreprenori locali, hub-uri culturale, destinate publicului larg şi creării unui spaţiu divers, incluziv şi sustenabil. Deşi nu am anunţat toţi retailerii, putem declara cu fermitate că majoritatea celor doriţi şi aşteptaţi de comunitatea locală, aşa cum a reieşit din studiile pe care le-am realizat tocmai pentru a propune un mix care să răspundă nevoilor publicului local, sunt deja parte din proiect. Alături de numele internaţionale cu greutate, un procent de 20% sunt concepte ale antreprenorilor români şi locali, care, din experienţa noastră, adaugă savoarea şi amprentă locală.

Un indicator care ne confirmă că proiectul răspunde deja unei cereri reale inclusiv din piaţa de retail, dar şi al calităţii proiectelor pe care le realizăm este interesul foarte ridicat din partea partenerilor comerciali. Mai exact, 80% din suprafaţa închiriabilă este contractată, ceea ce ne arată încrederea pe care piaţa o are în conceptul RIVUS şi în potenţialul său de a deveni una dintre principalele destinaţii urbane din regiune. Multe dintre brandurile care vor intra în RIVUS sunt de altfel prezente şi în celalalte proiecte ale noastre, ne leagă relaţii trainice, bazate pe încredere, însă avem o serie de noutăţi atât pentru portofoliul nostru, cât şi premiere pentru regiune şi chiar la nivel naţional.

3. Aţi descris RIVUS drept un proiect de regenerare urbană şi mai mult decât o dezvoltare cu funcţiuni comerciale. Care este misiunea din spatele acestei investiţii şi cum se traduce ea, în mod concret, pentru oraş şi pentru comunitate?

Misiunea RIVUS porneşte de la ideea că un proiect urban de asemenea anvergură trebuie să genereze valoare pe termen lung pentru oameni şi oraş, nu doar să adauge noi funcţiuni. În cazul nostru, vorbim despre transformarea unei foste platforme industriale, inaccesibile comunităţii timp de zeci de ani, într-un spaţiu deschis, conectat şi construit în jurul nevoilor actuale ale oamenilor. Faptul că fabrica Carbochim continuă astăzi să funcţioneze, iar vechea platformă se transformă pe măsura evoluţiei societăţii cred că este punctul forte al proiectului, care arată că progresul urban şi industria nu se exclud, ci pot evolua împreună.

RIVUS este un proiect care respectă patrimoniul oraşului. Singurele clădiri expertizate ca fiind viabile, Hala cu Arcade şi clădirea de cărămidă, sunt reabilitate şi rămân simbolurile oraşului, dar primesc roluri noi, adaptate timpurilor.

În acelaşi timp, ne-am propus ca RIVUS să fie un loc în care oamenii să vină din motive diferite şi în momente diferite ale zilei. De aceea, am integrat spaţii publice, zone verzi, hub-uri culturale, birouri, retail, servicii şi facilităţi de petrecere a timpului liber într-un ansamblu coerent, care completează ceea ce există deja în oraş. În plus, RIVUS integrează o grădină creată de la zero, care se va întinde pe 52.000 mp, cu 700 de copaci şi 100.000 de plante decorative, un loc pentru relaxare, sport, agrement şi joacă. Un spaţiu verde nou, generos, şi care, pentru prima dată, deschide oraşul către malul Someşului, pe care nu doar că-l face accesibil, dar îl transformă în atracţie naturală pentru întregul oraş.

Viziunea de ansamblu ar fi aceea că succesul unui astfel de proiect stă în mai mult decât suprafeţele construite sau numărul de vizitatori, şi anume în felul în care va reuşi să devină o parte firească din viaţa oraşului, un loc pe care comunitatea îl va simţi ca aparţinându-i.

Sigur că la toate acestea se adaugă impactul direct în dezvoltarea oraşului, atât prin aportul la strategia de mobilitate urbană, prin crearea de infrastructură publică modernă şi coerentă (pod rutier cu patru benzi, două pasarele pietonale peste râul Someş, lărgire şi modernizare străzi etc.), dar şi prin cel economic. Estimăm 6.000 de locuri de muncă active în proiect după finalizarea proiectului, dar şi crearea de multiple oportunităţi pentru antreprenoriatul local, la nivel regional.

4. Dincolo de dimensiunea investiţiei, RIVUS reuneşte un mix de funcţiuni mai puţin întâlnit într-un proiect de acest tip – primul centru de arte dintr-un proiect real estate, grădină, concepte educaţionale şi de entertainment. Cum contribuie această diversitate la obiectivul declarat de a crea un proiect „cu şi pentru comunitate”?

În dezvoltarea unui proiect de asemenea dimensiuni, cred că este esenţial ca, de la bun început, să porneşti de la modul în care oamenii folosesc deja oraşul, nu doar de la funcţiunile pe care le poţi construi. Acest unghi de a aborda investiţia transformă întreaga faţă a proiectului, pentru că face dintr-o intervenţie punctuală o calibrare la identitatea locală şi o punere în valoare a acesteia. Astăzi, comunităţile caută spaţii în care pot petrece timp, se pot întâlni, pot participa la evenimente culturale, pot lucra, se pot relaxa sau pot avea acces la servicii într-un singur loc. De aceea, încă din etapa de concepere a proiectului, ne-am propus să răspundem tuturor acestor nevoi.

Componenta comercială rămâne una importantă şi va aduce branduri şi concepte pe care publicul din regiune le aşteaptă de mult timp şi la sugestia căruia le-am ales. În acelaşi timp, am considerat la fel de important să dezvoltăm o componentă culturală autentică, prin reconversia Halei cu Arcade într-un centru dedicat artelor performative şi prin valorificarea patrimoniului industrial existent. La acestea se adaugă parcul de peste 52.000 mp, deschiderea către Someş, spaţiile dedicate divertismentului şi zonele în care antreprenorii locali îşi vor putea dezvolta propriile concepte.

Toate aceste funcţiuni au fost gândite să se completeze reciproc. Ne dorim ca RIVUS să fie un loc activ pe tot parcursul zilei şi al săptămânii, în care oamenii să vină din motive diferite şi să descopere experienţe diferite. Cred că acesta este şi sensul expresiei „cu şi pentru comunitate”, care devine sinonimă cu „identitate prin diversitate”.

5. Vorbim despre unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană aflate în dezvoltare în România, care propune o abordare diferită faţă de alte investiţii realizate pe foste platforme industriale. Ce credeţi că spune RIVUS despre viitorul marilor proiecte urbane din România?

Cred că marile proiecte urbane nu vor mai putea fi evaluate exclusiv prin dimensiunea investiţiei sau prin suprafeţele construite. Criteriile sunt astăzi mult mai complexe şi ţin de felul în care acestea reuşesc să răspundă nevoilor reale ale oraşelor şi ale comunităţilor. În cazul RIVUS, am pornit de la o fostă platformă industrială şi am urmărit să construim un proiect care păstrează legătura cu identitatea locului, valorifică patrimoniul existent şi creează noi spaţii publice, culturale şi de recreere. În acelaşi timp, este un proiect care demonstrează că dezvoltarea urbană şi activitatea industrială nu trebuie privite ca două direcţii opuse. Fabrica Carbochim îşi continuă activitatea într-o unitate modernizată şi adaptată cerinţelor actuale de producţie, iar fosta platformă este reintegrată în oraş printr-o nouă funcţiune.

O altă dimensiune esenţială este cea a sustenabilităţii: marile investiţii au acum misiunea de a integra infrastructură verde, de a valorifica resursele existente şi de a contribui la creşterea calităţii vieţii. Mult timp, dezvoltarea urbană a fost asociată extinderii cu orice preţ a oraşelor, în detrimentul bunăstării generale a comunităţii. Astăzi, avem şansa de a demonstra că progresul poate însemna şi transformarea responsabilă a unor zone cu potenţial, într-un mod care pune membrii comunităţii în centrul proiectului. Obţinerea celui mai mare credit verde pentru un proiect în dezvoltare din România, de peste 400 de milioane de euro, reprezintă o garanţie a sustenabilităţii RIVUS, finanţarea fiind asigurată prin atingerea şi respectarea standardelor de sustenabilitate LEED Platinum şi EDGE Advanced, care acoperă întregul ciclu de dezvoltare – operare – refinanţare.

Dacă peste câţiva ani RIVUS va fi privit ca un reper, mi-aş dori ca acest lucru să se întâmple nu doar datorită dimensiunii sale, ci pentru că va demonstra că regenerarea urbană poate crea valoare pe termen lung pentru un oraş. Am reuşit acest lucru la Iaşi şi Timişoara şi am încredere că proiectul gândit pentru Cluj va fi apreciat de comunitate şi va genera dezvoltare urbană. Atunci când un proiect reuşeşte să păstreze ceea ce este valoros, să răspundă nevoilor prezentului şi să lase în urmă un spaţiu mai bun pentru generaţiile viitoare, cred că şi-a îndeplinit cu adevărat misiunea.

(Articol susţinut de IULIUS)