Cea de-a 20-a ediţie a studiului „Consumul ilicit de ţigarete şi produse din tutun încălzit, precum şi ponderea produselor cu nicotină orală în Europa” (”Illicit cigarette and heated tobacco consumption, and oral nicotine share in Europe”), realizat de KPMG pentru Philip Morris International, care analizează amploarea comerţului ilicit cu ţigări în Uniunea Europeană, arată că, în 2025, consumul de ţigări de pe piaţa neagră a crescut cu peste 7% faţă de anul precedent, atingând niveluri nemaiîntâlnite de peste un deceniu, în timp ce ţigările contrafăcute joacă un rol tot mai important în statele membre. Studiul este realizat de KPMG în numele Philip Morris Products SA.
În 2025, ţigările ilicite din UE au reprezentat mai mult de una din zece ţigări, pentru prima dată din 2014, volumele ilicite ajungând la 41,8 miliarde, echivalentul a 10,3% din consumul total. Pierderile estimate au ajuns la 16,7 miliarde de euro la nivelul veniturilor fiscale.
În acest context, Philip Morris International (PMI) îşi reiterează apelul pentru un răspuns coordonat la nivel european în combaterea comerţului ilicit, bazat pe reglementări fundamentate pe dovezi şi pe consolidarea cooperării.
În România, piaţa ilicită s-a situat la 6,9% (aproximativ 1,78 miliarde de ţigări), în creştere cu aproximativ 0,9 puncte procentuale faţă de anul anterior şi similar cu nivelul înregistrat în 2022.
„Datele arată că România rămâne sub media europeană în ceea ce priveşte consumul de ţigări ilicite, însă creşterea din ultimul an confirmă că riscurile persistă. 1,8 miliarde de ţigări din comerţul ilicit reprezintă o pierdere de aproximativ 324 milioane de euro pentru statul român, în creştere cu 56 milioane de euro faţă de 2024. În acest context, este esenţial să menţinem un cadru de reglementare echilibrat şi predictibil, bazat pe dovezi, şi să continuăm colaborarea strânsă între autorităţi şi sectorul privat, pentru a limita extinderea pieţei negre şi a proteja veniturile bugetare.”, a declarat Carmina Fusté, director general, Philip Morris România.
„Structura pieţei ilicite din România este determinată de proximitatea geografică – volume semnificative provin din Bulgaria, Republica Moldova şi zona duty-free. Disparităţile de accize între România şi Bulgaria au alimentat o creştere constantă a produselor licite cu provenienţă bulgărească în ţara noastră. În 2025 această sursă de provenienţă a cumulat 74% din totalul consumului licit non-domestic. România beneficiază de un cadru fiscal stabil şi predictibil, recunoscut ca exemplu de bune practici în Europa, care menţine nivelul ilicit sub media europeană. Totodată, autorităţile române demonstrează eficienţă în acţiunile de control: în 2025, în cadrul a doar două raiduri asupra fabricilor clandestine, au fost confiscate în medie 21,7 milioane de ţigări per operaţiune – cel mai ridicat volum mediu din Europa, alături de Ungaria.
Însă, experienţa unor pieţe din Vest ne arată clar: schimbările bruşte de politică fiscală nu descurajează consumul, doar îl mută în piaţa neagră. Combaterea eficientă necesită consecvenţă: control la frontiere, cooperare între autorităţi şi, mai ales, predictibilitate în politicile publice.”, a afirmat Roxana Pîntea, Director Corporate Affairs, Philip Morris România.
La nivelul celor 38 de ţări europene incluse în studiu, consumul ilicit a atins 55,3 miliarde de ţigări, ceea ce corespunde unor pierderi de aproximativ 22,4 miliarde de euro pentru bugetele statelor.
O schimbare structurală: de la contrabanda clasică la produse contrafăcute „aproape de piaţă”
Piaţa ilicită trece printr-o transformare fundamentală: ţigările contrafăcute produse în UE înlocuiesc din ce în ce mai mult fluxurile tradiţionale de contrabandă Est–Vest. Lanţurile de aprovizionare devin mai rapide şi mai greu de urmărit, iar operaţiunile se mută mai aproape de consumatorii finali, în special în ţări din Europa de Vest, precum Franţa, Belgia şi Ţările de Jos, care devin centre pentru produsele din tutun şi nicotină ilicite.
Produsele contrafăcute au devenit cea mai importantă sursă de ţigări ilicite în UE, ajungând la 18,3 miliarde şi reprezentând 44% din consumul ilicit total în 2025. Volumul acestora a crescut cu peste 20% faţă de anul anterior, evidenţiind capacitatea reţelelor de crimă organizată de a-şi adapta rapid modelele de producţie şi distribuţie pentru a reduce riscul de detectare.
„Cifrele sunt clare: produsele contrafăcute au devenit principalul motor al pieţei ilicite de ţigări din UE, susţinute de lanţuri infracţionale concepute pentru a aduce produse false către consumatorii din pieţele cu valoare ridicată, ceea ce afectează economia europeană şi alimentează alte activităţi ilegale.”, a declarat Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer, Philip Morris International. „Acest lucru evidenţiază, de asemenea, vulnerabilităţi structurale persistente la nivelul reglementării, aplicării legii şi procesului judiciar, care creează spaţiu pentru extinderea comerţului ilicit – într-un moment în care multe state membre UE se confruntă cu presiuni economice şi de securitate mai ample. Reducerea acestor lacune necesită acţiuni coordonate: consolidarea aplicării legii, cooperare public-privată şi reglementări echilibrate, bazate pe dovezi şi aplicabile în practică.”
Estimările arată că lanţul de valoare al tutunului şi nicotinei din Europa susţine peste 2,1 milioane de locuri de muncă şi generează 224 de miliarde de euro valoare economică, comparabil cu a 17-a economie a UE. Cu exporturi anuale de aproape 24 de miliarde de euro, sectorul reprezintă un ecosistem industrial important, dar tot mai afectat de comerţul ilicit în contextul incertitudinilor economice. Abordarea acestui fenomen necesită reglementări pragmatice, bazate pe dovezi, şi o cooperare mai strânsă, concomitent cu sprijinirea investiţiilor şi inovaţiei în Europa.
„Comerţul ilicit devine tot mai sofisticat, mai localizat şi din ce în ce mai industrializat. Acesta nu doar erodează activitatea economică legitimă, ci alimentează şi reţelele infracţionale care operează repede, la scară largă şi cu impunitate, descurajând investiţiile, inovaţia şi capacitatea guvernelor de a-şi îndeplini obiectivele fiscale şi de sănătate publică.”, a declarat Yann Guérin, Group Chief Legal Officer, Philip Morris International.
Europa de Vest, în prima linie a acestui fenomen
Consumul ilicit este din ce în ce mai concentrat în marile economii din Europa de Vest – în special, Franţa, Belgia şi Ţările de Jos – amplificând presiunea asupra finanţelor publice şi dificultăţile de aplicare a legii.
Franţa rămâne cea mai mare piaţă ilicită din Europa, cu o cotă de 41,4% (20,5 miliarde de ţigări). Produsele contrafăcute au reprezentat aproape 9,7 miliarde (circa 19% din consumul total). Franţa a înregistrat cea mai mare creştere a consumului ilicit din Europa în 2025. Belgia a înregistrat o cotă a comerţului ilicit de aproape 25% (peste 2 miliarde de ţigări). Ţările de Jos au depăşit pragul de 22% (2,1 miliarde de ţigări), revenind la niveluri înregistrate ultima dată în jurul anului 2006.
La nivel mai larg, şase state membre UE depăşesc acum o cotă de 20% a pieţei ilicite, ceea ce subliniază amploarea şi concentrarea fenomenului. În afara UE, Regatul Unit rămâne a doua cea mai mare piaţă analizată, cu volume de peste 7 miliarde de ţigări, dintre care 3,5 miliarde contrafăcute.
Ce funcţionează: politici bazate pe dovezi, nu pe extreme
Nu toate pieţele evoluează în aceeaşi direcţie. Unele ţări au reuşit să atingă niveluri scăzute ale comerţului ilicit printr-un mix echilibrat de politici fiscale predictibile, reglementări proporţionale şi aplicare consecventă a legii.
Grecia (14,1% comerţ ilicit; 1,9 miliarde de ţigări) a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi anuale, adică 3,4 puncte procentuale. Aceasta marchează o schimbare semnificativă faţă de anii anteriori, când nivelul comerţului ilicit se menţinea constant peste 20%, evidenţiind o îmbunătăţire notabilă a performanţei recente. Ucraina (15,9% comerţ ilicit; 5,1 miliarde de ţigări) a redus consumul ilicit cu aproape 1 miliard de ţigări. Această scădere este cu atât mai remarcabilă cu cât mediul operaţional şi de securitate rămâne extrem de dificil, indicând eforturi susţinute de aplicare a legii şi rezilienţa pieţei.
„Lecţia din Europa nu este că o singură măsură rezolvă problema, ci că echilibrul este cheia.”, a declarat Massimo Andolina, President Europe Region, Philip Morris International. „Ţările care au o abordare proporţională şi bazată pe dovezi în definirea cadrului de reglementare şi fiscal, susţinută de eforturi consecvente de aplicare a legii, demonstrează că poate fi redus comerţul ilicit cu produse pe bază de nicotină, în beneficiul consumatorilor, al finanţelor publice şi al combaterii criminalităţii. Pe de altă parte, ţările care promovează creşteri excesive de taxe sau, mai grav, interzic produse, ţări precum Franţa şi Ţările de Jos, înregistrează o creştere a fenomenului ilicit, o scădere a veniturilor fiscale, consumatorii au acces la produse necontrolate, iar activităţile infracţionale se intensifică. Problema nu mai este lipsa dovezilor, ci lipsa voinţei de a acţiona raţional şi decisiv.”, a mai adăugat Andolina.
„Colaborarea susţinută între sectorul public şi cel privat, care combină aplicarea eficientă a legii cu utilizarea unor date solide, expertiză, schimb de informaţii şi capabilităţi operaţionale, este esenţială pentru a identifica, investiga şi destructura reţelele de contrafacere şi pentru a permite autorităţilor să fie cu un pas înaintea operatorilor din economia ilicită, trecând de la măsuri reactive la o abordare mai proactivă, bazată pe informaţii.”, a adăugat Guérin.
Produse din tutun încălzit şi nicotină orală
Pentru al doilea an consecutiv, raportul a acoperit şi consumul ilicit de produse din tutun încălzit pe pieţe europene selectate. Studiul a constatat că produsele de contrabandă au reprezentat 1,2% din consumul total de tutun încălzit, semnificativ mai puţin decât în cazul ţigărilor. Germania, Austria şi Ţările de Jos se numără printre cele mai afectate ţări. Nu au fost identificate fluxuri de produse din tutun încălzit contrafăcute. Cu toate acestea, prezenţa contrabandei subliniază că, deşi amploarea rămâne limitată, nicio categorie de produse nu este imună la comerţul ilicit.
Deşi dispozitivele electronice care încălzesc tutunul nu fac parte din scopul studiului, analizele interne PMI disponibile, precum şi cercetările realizate de terţi, indică în mod similar absenţa unei prezenţe semnificative a activităţii de contrabandă sau contrafacere în această categorie până în prezent.
Pentru prima dată, studiul a evaluat şi produsele orale cu nicotină în ţări selectate. Acesta a arătat că, pe pieţele unde pliculeţele cu nicotină sunt interzise sau puternic restricţionate, datele din sondaje indică o disponibilitate semnificativă, implicând adesea produse contrafăcute, neconforme sau care nu provin de pe piaţa internă. Aceasta sugerează un acces larg al consumatorilor în ciuda restricţiilor legale. Cele mai ridicate ponderi ale produselor neeligibile pentru comercializare – cu potenţialul de a ajunge la un număr substanţial de consumatori – au fost observate în Ţările de Jos, Germania şi Belgia.
„PMI consideră că factorii de decizie din Europa ar trebui să adopte abordări de reglementare bazate pe dovezi şi proporţionale cu riscurile pentru toate categoriile de produse cu nicotină şi să creeze reguli care protejează consumatorii, sprijină aplicarea legii şi evită consecinţele nedorite care pot muta cererea către piaţa neagră”, a adăugat Christos Harpantidis. „Acest lucru este deosebit de important, întrucât dovezile din alte categorii de produse cu nicotină, inclusiv pliculeţele, indică apariţia unei activităţi ilicite pe scară largă în unele părţi ale Europei şi subliniază necesitatea unor abordări din domeniul reglementării care să fie atât eficiente, cât şi fundamentate pe realităţile pieţei."
Pe măsură ce PMI avansează în misiunea de a construi un viitor fără fum, compania continuă să îşi consolideze controalele asupra lanţului de aprovizionare şi să coopereze cu autorităţile de aplicare a legii şi cu alţi parteneri pentru a combate contrafacerea şi contrabanda cu produse din tutun şi nicotină.
Rezultatele complete ale studiului, profilurile de ţară, metodologia detaliată şi concluziile la nivel naţional sunt disponibile aici.
Mai multe informaţii despre eforturile PMI de prevenire a comerţului ilicit sunt disponibile pe PMI.com.
Note:
Definiţii ale categoriilor de ţigări ilicite, conform raportului KPMG:
- Contrafăcute: „Ţigări fabricate şi vândute ilegal de o entitate care nu este deţinătorul mărcii comerciale.”
- Illicit whites: „Ţigări fabricate legal într-o ţară/piaţă, dar care, conform dovezilor, au fost introduse ilegal în altă piaţă unde nu sunt distribuite legal şi sunt vândute fără plata taxelor.”
- C&C: „Contrafacere şi contrabandă, inclusiv illicit whites. Contrabanda se referă la produse autentice cumpărate într-o ţară cu taxe mai mici, care depăşesc limitele legale de trecere a frontierei sau sunt achiziţionate fără taxe pentru export şi revândute ilegal într-o piaţă cu preţuri mai mari.”
- Alte C&C: „Include contrabanda care nu se încadrează în definiţia Illicit Whites. Adesea este vorba despre produse cu taxe plătite provenite din ţări UE şi non-UE. Pot exista şi contrafaceri ale unor mărci care nu aparţin producătorilor participanţi.”
- Produse neeligibile pentru vânzare: „Produse care nu sunt eligibile pentru comercializare pe piaţa în care sunt consumate. Această categorie include produsele etichetate non-domestic, produsele etichetate domestic care nu respectă reglementările din piaţa analizată, precum şi produsele contrafăcute.”
Philip Morris International: Un lider global în construirea unui viitor fără fum
Philip Morris International (PMI) este o companie internaţională de top din domeniul bunurilor de larg consum care şi-a propus să construiască un viitor fără fum şi să îşi extindă, pe termen lung, portofoliul cu produse din afara sectorului de produse care conţin tutun sau nicotină. Portofoliul actual de produse al companiei constă, în principal, în ţigări şi produse fără fum, inclusiv produse care încălzesc tutunul fără să îl ardă şi pliculeţe cu nicotină. Produsele fără fum dezvoltate de PMI sunt disponibile pentru vânzare în 105 pieţe, iar cu începere din 31 decembrie 2025, PMI estimează că aproximativ 43 milioane de adulţi din întreaga lume utilizează produsele fără fum dezvoltate de companie; mulţi dintre aceştia au renunţat la ţigări sau şi-au redus semnificativ consumul. Produsele fără fum au reprezentat aproximativ 43% din veniturile nete totale ajustate ale PMI în primul trimestru al anului 2026.
Din 2008, PMI a investit peste 16 miliarde USD pentru a dezvolta, fundamenta ştiinţific şi comercializa produse inovatoare fără fum pentru adulţii care altfel ar continua să fumeze, cu scopul de a opri complet vânzarea ţigărilor. Pentru aceasta au fost construite capacităţi de evaluare ştiinţifică de nivel mondial, în special în domenii preclinice, cum ar fi toxicologia sistemelor, în cercetarea clinică şi comportamentală, cât şi în studii ulterioare introducerii pe piaţă. În urma unei analize solide bazate pe dovezi ştiinţifice, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA a autorizat comercializarea produsului snus General şi a pliculeţelor cu nicotină ZYN de la Swedish Match şi a unor versiuni ale dispozitivului IQOS dezvoltat de PMI, precum şi a consumabilelor aferente, primele astfel de autorizaţii din categoriile respective.
Versiuni ale dispozitivului IQOS şi ale consumabilelor aferente, precum şi ale produsului snus General au obţinut pentru prima oară şi autorizarea ca produse din tutun cu risc modificat din partea FDA. Cu o bază solidă şi o expertiză semnificativă în ştiinţele vieţii, PMI are ambiţia ca, pe termen lung, să se extindă în domeniile wellness şi de îngrijire a sănătăţii şi îşi propune să îmbunătăţească calitatea vieţii prin furnizarea de soluţii integrate pentru sănătate.
Pentru mai multe informaţii puteţi vizita www.pmi.com şi www.pmiscience.com
(Articol susţinut de Philip Morris)
Medikatv.ro
