Alianţa Dreapta Unită propune o listă de oameni credibili, cu experienţă profesională serioasă, cu şcoala făcută la vreme şi care au demonstrat, deja, că înţeleg ce presupune interesul public, interesul României şi ştiu şi cum să pună în practică asta.
Candidaţii alianţei Dreapta Unită pentru Parlamentul European – singura echipă care poate garanta că modernizarea României şi apartenenţa noastră la Uniunea Europeană vor continua.
Cine sunt candidaţii Dreapta Unită: oameni care au avut deja contacte serioase cu instituţiile UE, care înţeleg mecanismele funcţionării acestor instituţii şi ştiu cum să reprezinte cu demnitate interesele cetăţenilor români la nivel european. O parte dintre ei a contribuit la elaborarea PNRR, programul făcut de USR pentru dezvoltarea României, singurul plan serios de modernizare pe care România l-a avut în ultimii 34 de ani, bazat pe 28,5 miliarde de euro bani europeni.
Nu acelaşi lucru poate fi spus despre candidaţii partidului unic PSD-PNL. O parte dintre aceştia au trecut deja prin Parlamentul European şi nu doar că şi-au dovedit incapacitatea, dar au atins chiar recorduri de absenteism şi au ajuns în topul chiulangiilor.
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Depozitarul Central, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast, Evergent Investment
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Imobiliare.ro, Nordis, Meta Estate, Genesis Property
Dan Barna versus Mihai Tudose
Dan Barna, aflat pe prima poziţie pe lista alianţei Dreapta Unită, este vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedintele Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
În primul său mandat de deputat USR, Dan Barna a fost vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor şi membru în Comisia pentru afaceri europene, poziţii care i-au oferit o înţelegere directă şi profundă a relaţiilor României cu Uniunea Europeană.
Candidatura pentru poziţia de europarlamentar este o continuare firească a unei experienţe politice deja acumulate şi care va fi extrem de utilă în Parlamentul European, în susţinerea marilor teme relevante azi pentru România: dosarul Schengen, fondurile structurale şi PNRR, progresul aderării Republicii Moldova la UE etc.
Ca viceprim-ministru al României în perioada în care USR a fost la guvernare, Dan Barna a coordonat elaborarea PNRR, cel mai mare plan de modernizare a României de după 1989, prin care UE a alocat 28,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea României. De asemenea, a avut în coordonare activitatea şi portofoliile ministerelor USR: Investiţiile şi Proiectele Europene, Transporturi, Justiţie, Economie, Sănătate şi Digitalizare.
Dan Barna este în prezent deputat USR, membru al comisiilor pentru politică externă şi afaceri europene şi a fost ales în 2023 vicepreşedinte al ALDE Europe.
Mihai Tudose, primul candidat de pe lista PSD-PNL pentru europarlamentare, a ajuns pe această poziţie după ce liderii coaliţiei nu au fost capabili să găsească o „femeie independentă” care să deschidă această listă, aşa cum au promis.
Candidatul PSD-PNL face parte din echipa selectă a “doctorilor” făcuţi de Academia de Informaţii a SRI „Mihai Viteazul”. Ca mulţi dintre aceşti “doctori”, Tudose a fost şi el acuzat de plagiat şi a depus mai multe solicitări la Ministerului Educaţiei pentru renunţarea la titlul de doctor, pentru a pune capăt scandalului în care era implicat.
Tudose a avut deja un mandat de parlamentar european în care nu s-a remarcat cu niciun proiect. În cei aproape 5 ani de mandat, nu a luat niciodată cuvântul în plenul Parlamentului European – a fost implicat în schimb într-un scandal de hărţuire sexuală, în urma acuzaţiilor făcute de fosta sa asistentă din Parlamentul European.
Acestea sunt realizările lui Mihai Tudose, propus de PSD-PNL pentru Parlamentul European şi aflat pe prima poziţie a listei lor de candidaţi. Ce mari proiecte poate avea acesta pentru viitorul său mandat în condiţiile acestui bilanţ lipsit de orice realizări?
Vlad Voiculescu versus Rareş Bogdan
Vlad Voiculescu, candidatul aflat pe a doua poziţie de pe lista alianţei Dreapta Unită, vrea să devină europarlamentar pentru a ţine tema sănătăţii publice cât mai sus pe agenda UE.
Infrastructura sanitară, resursa umană în domeniul sanitar, accesul echitabil al pacienţilor din întreaga Europă la tratamente sunt probleme serioase ale României şi ale Europei. Vlad Voiculescu are pasiunea şi experienţa profesională necesară pentru a contribui la gestionarea acestor probleme.
El a reuşit, de la nivelul societăţii civile, să pună pe picioare proiecte care au schimbat viaţa a zeci de mii de familii care luptau cu boli grave. Ştie foarte bine ce înseamnă finanţarea pentru un proiect, a lucrat 10 ani în instituţii bancare respectate din afara ţării, în colaborare cu instituţii financiare internaţionale (BEI, BERD) şi cu Comisia Europeană.
În perioada în care a fost ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu a vorbit despre corupţia din sănătate, a instituit mecanismul de feedback al pacientului prin SMS şi hotline-ul anticorupţie în sănătate (0800.806.806), a vorbit despre politizarea şi deprofesionalizarea managementului de spital şi a introdus primele norme legale pentru depolitizare.
Vlad Voiculescu este şi cel care a pornit, alături de Banca Europeană de Investiţii, pregătirea proiectelor de spitale regionale, proiecte întârziate cu peste 10 ani de guvernările PSD şi PSD-PNL. Vlad Voiculescu este unul dintre autorii PNRR pe Sănătate, cel mai mare program de investiţii medicale din istoria României.
Rareş Bogdan, candidatul aflat pe poziţia a doua pe lista coaliţiei PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare, nu s-a remarcat în niciun fel în primul său mandat de europarlamentar prin proiecte făcute în folosul românilor şi al cetăţenilor europeni.
A reuşit să intre însă în topul chiulangiilor din Parlamentul European, pe poziţia a cincea, după ce a lipsit la aproape o treime din voturile date în Parlamentul European.
Rareş Bogdan uitat ce spunea în campania electorală, toate criticile la adresa PSD, cât şi ideea de a tăia pensiile speciale în 30 de zile.
Cristina Prună versus Claudiu Manda
Cristina Prună, aflată pe poziţia a cincea pe lista alianţei Dreapta Unită pentru alegerile europarlamentare, este de profesie economist. Cu studii în Franţa şi Marea Britanie, a lucrat în sectorul public şi privat în Europa de Vest.
Din 2016, este deputată USR de Bucureşti şi a reuşit să iniţiat legi cu impact pozitiv direct pentru români, legate de reducerea birocraţiei antreprenorilor, creşterea transparenţei şi profesionalizarea în sectorul public şi dezvoltarea energiei verzi.
A susţinut în permanenţă reducerea taxelor pe salarii pentru a stimula munca, a combate sărăcia şi migraţia, precum şi construirea unei economii puternice româneşti. A iniţiat şi a reuşit să micşoreze cota de TVA pentru panouri fotovoltaice, sisteme de stocare, pompe de căldură şi panouri solare termice.
Cristina Prună va promova în Parlamentul European temele liberale care pot duce Europa înainte. Experienţa pe care a acumulat-o în domeniul energiei va fi un plus în procesul de dezbatere a viitoarelor acte de reglementare în domeniu.
Claudiu Manda, aflat pe poziţia a cincea pe lista PSD-PNL, candidează pentru un nou mandat de europarlamentar, după un prim mandat caracterizat printr-o absenţă totală.
Singura realizare a candidatului PSD-PNL în primul său mandat este că a reuşit să ajungă pe locul 2 în topul chiulangiilor din Parlamentul European. Soţul Olguţei Vasilescu nu a ţinut niciun discurs în Parlamentul European şi a lipsit la aproape jumătate dintre voturile din plen. Şi vrea să mai facă asta încă un mandat!
Claudia Manda a avut şi un dosar penal, fiind trimis în judecată de DNA, în 2021, pentru că şi-ar fi folosit influenţa politică pentru a-l determina pe directorul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj să oprească executarea silită a 60 de beneficiari de ajutoare sociale care primiseră ilegal bani, pentru a obţine voturile acestora. Manda a scăpat de acest dosar printr-o decizie a ÎCCJ, care a decis că faptele s-au prescris, în urma deciziei CCR privind prescrierea faptelor.
Eugen Tomac versus Gabriela Firea
Eugen Tomac, candidatul aflat pe poziţia a treia pe lista alianţei Dreapta Unită, a fost unul dintre cei mai activi deputaţi în Parlamentul European, cu peste 250 de intervenţii.
Şi-a asumat bătălia pentru intrarea României în Schengen şi a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene pentru nedreptatea făcută românilor atunci când, pe 8 decembrie 2022, a votat împotriva acceptării României în spaţiul Schengen.
A iniţiat de asemenea Rezoluţia privind returnarea Tezaurului României sechestrat la Moscova, un subiect aproape necunoscut la nivel european acum câteva luni. Astăzi există o Rezoluţie votată cu largă majoritate în Parlament prin care Uniunea Europeană îşi asumă angajamentul ferm de a sprijini România în efortul de a recupera ceea ce îi aparţine.
Eugen Tomac a demonstrat prin fapte că a meritat încrederea românilor care l-au votat în 2019, aşa cum o merită şi acum, pentru a apăra în continuare interesele şi drepturile românilor în Europa.
Poziţia a treia a listei PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare este în continuare ocupată de Gabriela Firea, ca plasă de siguranţă dacă va pierde alegerile pentru primăria Capitalei. Această situaţie demonstrează lupta sa pentru funcţii, în defavoarea proiectelor pentru cetăţeni.
Până la această oră, Gabriela Firea nu a explicat public cum de oameni atât de apropiaţi de ea au fost implicaţi în scandalul azilelor groazei din Voluntari, oraş al cărui primar este soţul său. Din administraţia acestor cămine de bătrâni făceau parte mai multe persoane care îi erau apropiate Gabrielei Firea, cum ar fi şoferul său, Ştefan Godei, şi prietena sa Ligia Enache.
Gabriela Firea are la activ 4 ani lipsiţi de orice realizări în primul său mandat la Primăria Capitalei. Nici ca senator sau ministru, Gabriela Firea nu a făcut niciun proiect cu adevărat util pentru oameni.
Vlad Botoş versus Dan Motreanu
Vlad Botoş, aflat pe poziţia a patra pe lista alianţei Dreapta Unită pentru alegerile europarlamentare, şi-a construit o carieră de peste 10 ani într-o companie multinaţională din domeniul auto. Din 2019, este europarlamentar USR.
Îşi propune un nou mandat, având deja un istoric de reuşite şi implicare activă. Vlad Botoş a fost vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională şi a avut un rol semnificativ ca raportor pe teme diverse, inclusiv neutralitatea climatică şi infrastructura energetică. A intervenit activ în comisii, pe teme precum absorbţia fondurilor europene şi decarbonizarea UE.
A participat, de asemenea, la peste 200 de reuniuni şi dezbateri. A fost vocea României în discuţii serioase despre viitorul Europei, inclusiv în strategii pentru digitalizare şi economie verde. În 2021, a fost plasat pe locul 3 în topul celor mai influenţi noi membri ai Parlamentului European, de VoteWatch, asociaţie care urmăreşte activitatea europarlamentarilor.
Dan Motreanu, candidatul aflat pe poziţia a patra a listei PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare, vrea şi el un nou mandat de europarlamentar, deşi nici în cazul său nu e foarte clar ce a făcut pentru cetăţenii români în primul său mandat de europarlamentar.
Este unul dintre membrii PNL care s-au opus în permanenţă coaliţiei cu PSD. Cu toate acestea, nu pare să aibă nicio problemă să candideze pe lista coaliţiei PSD-PNL pentru un nou mandat de europarlamentar.
Dan Motreanu a fost acuzat de DNA de spălare de bani în campania electorală din 2008, fiind acuzat că ar fi primit 250.000 de euro pentru finanţarea campaniei electorale a candidaţilor PNL. În 2019, Motreanu a fost achitat în acest dosar, printr-o decizie definitivă a ÎCCJ.
(Acest material a fost plătit de USR
Cod unic de identificare: 41240005)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
